Regina Fado

Atunci când se vorbeşte despre Portugalia, se vorbeşte despre fado. Fado este un gen muzical care a luat naştere în Lisabona la începutul secolului al 19-lea,  caracterizat prin melodii melancolice şi versuri tânguitoare.

Atunci când vorbim despre fado ne gândim inevitabil la Amalia Rodrigues, rainha do fado (regina muzicii fado), cea care a dat sens acestui gen muzical. Simbol naţional al țării ei, Amalia Rodrigues este, poate, cel mai bun exemplu pentru a înţelege ce înseamnă Portugalia.

Amália Rebordão Rodrigues (23.07.1920-06.10.1999),  a ajutat la popularizarea fado-ului la nivel mondial, având turnee internaționale între anii 1950 și 1970. Ea a devenit una dintre cele mai importante figuri în dezvoltarea genului, cu o carieră de 50 de ani într-o epocă de aur a fado-ului; Rodrigues a fost o sursă de inspirație importantă pentru alți reprezentanți de fado și de muzică populară, cum ar fi Madredeus, Dulce Pontes și Mariza, contribuind la impunerea fado ca gen muzical pe harta mondială a muzicii.

Rodrigues a început să cânte ca amatoare în jurul anului 1935. Primul ei angajament profesional într-un loc unde se cânta în stil fado s-a întâmplat în 1939, după care a devenit rapid un star. Acolo l-a întâlnit pe Frederico Valério, un compozitor clasic instruit, care, recunoscând potențialul vocii ei, a scris melodii expansive personalizate -concepute pentru vocea Amaliei. Valério a adăugat acompaniament orchestral tradiționalului fado. Printre aceste fado-uri erau „Fado do Ciúme”, „Ai Mouraria”, „Que Me Deus Perdoe”, și „Não Sei porque Te Foste Embora”. Rodrigues a început o carieră în cinematografie în 1946 cu „Echipament de protecție pentru Negras”, urmat de un mai bine cunoscut film, „Fado” (1947). Ea a devenit cunoscută în străinătate, cu turnee la Spania, un sejur de lungă durată în Brazilia (în cazul în care, în 1945, ea a făcut primele ei înregistrări sub marca producătorului brazilian Continental) și Paris (1949). În 1950, în timp ce prezenta un spectacol cu ocazia unui eveniment international legat de Planul Marshall, ea a introdus „aprilie în Portugalia” pentru publicul internațional, sub titlul original „Coimbra”. La începutul anilor 1950, patronajul poetului portughez David Mourão-Ferreira a marcat începutul unei noi etape: Rodrigues a cântat cu mulți poeți din țară, iar unii au scris versuri special pentru ea. Relația ei cu poezia a contribuit la schimbări în fado-ul tradițional: poeți de marcă au început să contribuie și să scrie în mod special pentru acest stil de muzică.*

Imagini de pe: one-europe.info

*informaţii regăsite pe: wikipedia şi babylonconsult.ro