Ștefan Ilioaica 
De la apariţia tiparului încoace, gustul omului pentru lectură s-a cultivat, dezvoltat şi schimbat de foarte multe ori de-a lungul timpului. Pasiunea oamenilor pentru poveşti i-a făcut pe aceştia să creeze, să îmbunătăţească sau să adapteze anumite opere, în funcţie de epoca în care se aflau, astfel încât mesajul transmis de poveste să poată ajunge la cât mai multe persoane, acestea din urmă prin intermediul cărţilor putându-se identifica cu locuri, personaje sau anumite situaţii.
O astfel de pliere a literaturii este reprezentată de cea fantasy, precum şi de literatura pentru tineri, în cea de a doua categorie putând intra alte subcategorii, cum ar fi literatura contemporană, istorică, dramă, distopii etc.
Încă de mic copil mi-au plăcut poveştile, în special cele care descriau fiinţe și lumi misterioase, gata să fie explorate de către un suflet dornic de aventură. Având această fundaţie a basmelor, miturilor şi legendelor, „Harry Potter”, prima carte citită în anii copilăriei, nu a părut deloc ciudată, aşa cum ar putea părea pentru un cititor care încearcă pentru prima dată genul respectiv de lectură. Înainte de a povesti puţin câte ceva despre cum şi ce m-a învăţat literatura pentru tineri în general, ţin să aduc câteva mici precizări.
Mi-aș dori să punctez faptul că atât literatura pentru tineri, cât şi cea fantastică nu este absolut deloc o literatură puerilă, aşa cum unele persoane ar fi înclinate să creadă. Există anumite volume în care personajele sunt puse în situaţii limită, îşi arată trăirile interioare din plin, ba chiar în o mulţime de cărţi nu se poate defini cu exactitate o graniţă între personajele negative sau pozitive, acestea din urmă fiind construite în nuanțe de gri, ele devenind bune sau rele în funcţie de context sau de perspectiva din care sunt relatate faptele.
Revenind la prima carte fantasy citită, ea m-a învăţat în primul şi în primul rând că prietenia poate avea o mulţime de suişuri si coborâşuri, şi că aceasta poate rezista doar dacă există încredere, chiar dacă prietenia personajelor era testată înfruntând dragoni, explorând castele bântuite sau încercând să treacă cu toţii examenul acela imposibil de la materia intitulată „Poţiuni Magice”.
După această primă lectură, universul fantasy și Young Adult şi-a deschis larg porţile în faţa mea. Au urmat lecturi precum „Cronicile din Narnia”, unde nişte copii împreună cu câteva animale dintr-o lume paralelă m-au învăţat ce sunt speranţa, credinţa sau sacrificiul; „Stăpânul Inelelor” unde mi s-au pus bazele în ceea ce priveşte această alternanţă între bine şi rău, şi să nu uităm de distopiile contemporane, precum „Jocurile Foamei”, „Legend” sau „Regina Roşie”, serii ce pot aduce un adaos însemnat orelor de istorie sau sociologie, în cadrul lor personajele, adolescenţi fiind, se confruntă cu regimuri opresive, inegalităţi sociale şi, nu în ultimul rând, au dorinţa de schimbare.
Chiar şi romanele istorice au fost asimilate de literatura Young Adult. Cărţile Rutei Sepetys, situate în timpul celui de Al Doilea Război Mondial sau în societatea coruptă din America anilor 50, au în prim-plan adolescenţi care îşi caută drumul în viaţă sau încearcă să facă faţă cu brio unor vremuri mai mult decât tulburi.
Ceea ce mi-am dorit să transmit în rândurile precedente se traduce prin faptul că aceste cărţi nu ar trebui privite cu dispreţ doar pentru că acţiunea acestora este plasată în vremuri moderne sau în alte lumi, sunt cu adolescenţi sau au un limbaj potrivit acestei vârste. Semnificaţia mesajului transmis se doreşte a fi la fel de valoroasă ca cea transmisă de autori deja consideraţi greii literaturii, doar modul în care este livrată informaţia este unul diferit. Şi este foarte bine aşa, deoarece, la vremuri noi, avem nevoie de abordări pe măsură, dacă dorim să fim înţeleşi pe deplin. Să ne gândim de exemplu la Iisus. El şi-a transmis majoritatea învăţăturilor prin poveşti ce aveau drept elemente de bază concepte din agricultură, întrucât aceasta era preocuparea fundamentală a oamenilor din acele vremuri.
În final, aş vrea să mai ofer încă un aspect pozitiv pe care literatura fantasy și Young Adult îl are asupra tinerilor, dar mai nou şi asupra celor trecuţi de aceasta vârstă: târgurile de carte nu sunt goale, ba dimpotrivă. De fiecare dată când am participat la astfel de evenimente, numărul persoanelor prezente acolo au depăşit chiar şi aşteptările organizatorilor. Iar unul dintre numeroasele motive este acela că există şi această nişă literară, cu care mulţi dintre cititori se pot identifica, învăţa lucruri, astfel piaţa de carte reușind să rămână pe linia de plutire și datorită lor, ba chiar ajutând-o să atingă noi culmi.
Aşadar, poveştile noi sau reambalarea celor vechi nu reprezintă o decădere a literaturii, aşa cum ar putea crede anumite persoane, ci se constituie într-o cheie de păstrare a continuităţii mesajului scris şi de a ne face înţeleşi de către generaţiile viitoare. Cine ştie? Poate peste vreo sută şi ceva de ani, autorii lui „Harry Potter” sau „Game of Thrones” vor fi consideraţi titanii literaturii, iar adolescenţii acelor vremuri se vor uita oarecum ciudat la acestea, cărţile cu roboţi sau călătorii interstelare putând să nu mai fie de domeniul SF, ci având potenţialul să ilustreze activităţi cotidiene ale acelor timpuri, astfel păstrându-se o constantă în ceea ce priveşte accesibilitatea mesajului transmis.
