Primele gânduri

Astfel se numea primul vals compus de Şani, cum i se spunea în familie lui Johann Strauss – fiul (25 octombrie 1825 – 3 iunie 1899) la vârsta de numai şase ani. Cu toată opoziţia tatălui, care era deja un celebru compozitor de valsuri, copiii Johann şi Josef – a căror vocaţie muzicală era evidentă -, susţinuţi de mama lor, devin pianişti străluciţi şi admiraţi în lumea artistică a Vienei.

“De ce te împotriveşti cu atâta îndârjire ca Johann şi Josef să devină muzicieni?” îl întrebau nedumeriţi prietenii.  “Pentru că vreau să fie fericiţi, le răspundea el. N-aţi văzut oare ce se întâmplă la noi cu muzicanţii? Mozart a murit la 35 de ani, Weber la 40, Schubert numai la 31. Muzica este o afacere dintre cele mai proaste în vremea noastră!”

Adevăratul lui maestru a fost capelmaistrul Josef Drechsler, care l-a primit în rândurile elevilor săi, când avea 16 ani. Drechsler a semnat la 7 iulie 1844 un certificat despre talentul cu totul excepțional al tânărului Johann Strauss, necesar pentru ca magistratul orașului să-i elibereze proaspătului capelmaistru autorizația de a cânta cu ansamblul alcătuit de el în localurile publice ale Vienei. Johann Strauss, de 19 ani era considerat minor din punct de vedere juridic și avea nevoie de acordul tatălui său. Pentru că nu l-a primit, Drechsler a girat, cu întregul său prestigiu profesional, în fața magistratului pentru seriozitatea și buna pregătire artistică ale fostului său discipol. Johann Strauss și-a constituit propria lui orchestră la cazinoul „Dommayer”, devenind astfel concurentul lui Johann Strauss-tatăl, care a încercat să-l obstrucționeze.

„Strauss contra Strauss!” Știrea a izbucnit pe neașteptate în toamna anului 1844. Vienezii se împărțiseră în două tabere, unii aprobând însuflețiți hotărârea plină de curaj a fiului, alții luând cu îndârjire apărarea tatălui. A urmat primul concert așteptat cu nerăbdare de vienezi. Tânărul Strauss a cucerit de la început și pentru totdeauna auditoriul, lucru pe care l-a confirmat întreaga presă vieneză. Johann Strauss-tatăl a aflat din sursa autorizată a opiniei publice că în orașul unde se crezuse singur stăpân este loc pentru amândoi „zeii de casă” ai vienezilor.*

Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, amintim doar câteva care sunt, cu siguranță, celebre: „Dunărea albastră”, „Viață de artist”, „Sânge vienez”, „Vals imperial”, „Povești din pădurea vieneză”, „Vin, femei și cântec”, ”Vocile primăverii”.

Imagini de pe: laiguana.tv

*surse: „Johann Strauss”, George Sbircea şi istoriiregasite.ro