Ramona Müller 
„Dacă un iPhone ar fi făcut cu tuburi, ar trebui un volum cât patru Empire State Bulding ca să-l încapă. Asta e evoluţia în 50 de ani.” (Vasile Baltac)
Ţi-ai putea imagina vreo zi fără calculator, fără tabletă sau telefon? Ce s-ar întâmpla dacă în câteva minute ai pierde toate informaţiile din PC?
Azi până şi Poliţia îl foloseşte în detectarea infractorilor pe cel desemnat „Omul Anului” , de către revista Time, pe 26 decembrie, în anul 1982, mai precis, calculatorul personal. Commodore 64, lansat în acel an, a fost unul dintre cele mai populare şi vândute computere. În Polonia, un service auto foloseşte încă un asemenea calculator, vechi de peste trei decenii, pentru echilibrarea arborelui principal.
Cine îşi închipuia acum 30 de ani că, în câteva fracţiuni de secundă, am putea accesa orice informaţie de pe planetă? Fie că este vorba de divertisment, informare, muzică sau de navigare pe Internet, calculatorul a devenit (poate) cel mai bun prieten al omului. „Omul Anului” are şi el, conform teoriei lui Darwin, un arbore genealogic, deloc de neglijat. „Strămoşul” calculatorului modern avea încoporate în anul 1944 peste 18 000 de tuburi de vacuum.
Computerul de azi este Omul bun la toate. Tehnologia comunicaţiilor şi inovaţiile inteligente vor transforma fiecare maşină şi fiecare dispozitiv într-o resursă smart. Socializarea, jocurile, muzica, filmele fac parte din viaţa noastră şi le accesăm printr-un singur clik. Calculatorul poate deveni aproape orice, prin apăsarea tastaturii unei telecomenzi radio, televizor sau staţie multimedia. Telefonul mobil cu activare voce va încălzi cuptorul, va seta programul şi temperatura maşinii de spălat, iar televizorul va porni pe canalul de muzică preferat.
În tot acest context, omul este cel care nu ar trebui computerizat. Viitorul se derulează deja multimedia. Cu toate acestea, la ce visează oare computerele?
