Literatura de azi 
O femeie a „premierelor”: prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914). Este vorba despre Selma Lagerlöf (20 noiembrie 1858 – 16 martie 1940), cea care lăsa moştenire literaturii romane pline de fantezie şi lirism, multe inspirate din vechile legende scandinave, majoritatea dedicate copiilor, cum este şi cunoscuta ei lucrare: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia, din care reproducem aici un scurt fragment:
A fost odată un ştrengar. Să tot fi avut vreo paisprezece ani. Era înăltuţ şi subţirel, cu părul bălai. Mare ispravă nu era de el: mai toată vremea îi plăcea grozav să doarmă ori să mănânce, după care să se apuce de tot felul de năzbâtii. Într-o duminică dimineaţa, părinţii băiatului se pregăteau, ca de obicei, să se ducă la biserică. Ştrengarul, îmbrăcat cu pantalonaşi până la genunchi şi în cămaşă, stătea cocoţat pe marginea mesei, tare bucuros că ai săi urmau să plece de acasă, lăsându-l de capul lui câteva ceasuri. „Acum o să pot lua puşca tatei din cui şi să trag după pofta inimii, fără să dau socoteală cuiva!” îşi zicea el, încântat. Toate bune şi frumoase, numai că, tocmai când să iasă pe uşă, tatăl său se întoarse în prag şi îi spuse, pe un ton aspru, că, mai înainte de a trece la joacă, ar face bine să citească un capitol din Comentarii—dar să citească neapărat, stărui dânsul, pasămite cunoscându-şi prea bine odrasla, adăugând răspicat că la întoarcere o să-l asculte. În timp ce tatăl spunea acestea, mama se grăbise să-i aşeze băiatului cartea pe masă, deschizând-o la capitolul cu pricina. Treaba asta îl încurca grozav pe micul nostru ştrengar — douăsprezece pagini nu erau de ici, de colo! După ce plecară ei, băiatul se codi, se învârti, până la urmă îşi zise: fie, de data asta, o să le dea ascultare părinţilor, aşa că se aşeză la masă în faţa marelui ceaslov şi începu să buchisească.
(traducere de Dan Faur şi N. Filipovici)
Imagine de pe editura-arthur.ro
