„Stăteam pe iarbă şi ne sărutam. Probabil că zâmbeşti. Să stăm pe iarbă şi să ne sărutăm, atât. Voi, tinerii de astăzi, vă jucaţi cu trupurile cât vreţi, vi le daţi, vi le oferiţi cât vreţi. Noi atunci nu aveam voie. Dar voi, ţineţi minte, aţi plătit preţul vostru: aţi pierdut o lume bogată în mister şi în emoţii subtile. Nu numai specii de animale dispar, dar şi specii de simţăminte.”*
Când trăiţi cu senzaţia că aţi pierdut o sumă de „simţăminte”, trăiri ce vă încercau până acum ceva timp, pentru a le regăsi este suficient să deschideţi o carte.
Această invitaţie este „personalizată” astăzi cu numele John Fowles (31 martie 1926 – 5 noiembrie 2005), un autor ce nu a dezamăgit aproape nici un gen de cititori. Celor care preferă scriitura clasică le-a oferit „Iubita locotenentului francez”, volum ecranizat cu mare succes, avându-i în rolurile principale pe Meryl Streep şi Jeremy Irons. Nu i-a uitat nici pe cei care preferă eseurile, atunci când a publicat „Aristocraţii”. Poezii, nuvele, traduceri, cronici literare sau comentarii la albume de artă, vin să întregească opera unui scriitor extrem de prolific, care a reuşit să îşi dovedească, cel mai bine, măiestria prin volumele „Magicianul” sau „Colecţionarul”.
Indiferent de stilul abordat, cuvântul „imprevizibil” planează întotdeauna asupra scrierilor sale, iar cititorul se simte atras într-un adevărat joc al imaginaţiei fără limite. Aflat sub clara influenţă a unor autori precum Thomas Hardy și D.H. Lawrence, Fowles rămâne în istoria postmodernismului britanic drept o forţă inovatoare de excepţie, ceea ce se potriveşte cu dorinţa sa exprimată în 1998, cu ocazia lansării volumului de eseuri „Găuri de vierme”: Nu mă interesează câtuși de puțin să fiu un scriitor faimos… Aș vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de dificilului meșteșug de a scrie romane.
***
„O strânse la piept, îi strivi trupul cu trupul lui, îi strivi gura cu buzele lui, cu setea deznădăjduită strânsă într-un pustiu de neîmpliniri, peste care se revărsa acum un şuvoi de nestăpânit, aducând cu el toate dorinţele lui, nu numai sexuale, ci întreg noianul de lucruri oprite, romantism, aventură, păcat, nebunie, animalitate, pe toate le simţea acum străbătându-i, dezlănţuite, trupul.”
(„Iubita locotenentului francez”, traducere Mioara Tapalagă)

Imagini de pe: Anticariat Online şi Pinterest
*(„Magicianul”, traducere Livia Deac şi Mariana Chitoran)