Ioana Dana Oniciuc 
Suita simfonică „Seherezada”, cea mai cunoscută lucrare a compozitorului Nikolai Rimsky Korsakov se va auzi vineri, 16 februarie, la ora 19:00, la Sala Radio, acolo unde Orchestra Națională Radio invită publicul într-o lume a sonorităților de basm. Seherezada va captiva publicul prin intensităţile copleşitoare şi ne va introduce în lumea fantastică a Orientului.
Korsakov a pornit chiar de la cunoscută carte „ O mie şi una de nopţi”. Pentru a nu se lega de una dintre poveşti în mod special, inițial nu a dorit să dea nume fiecărei părți. În cele din urmă a oferit un titlu fiecărei mişcări.
Astfel au apărut: Marea şi corabia lui Sindbad, Prinţul Kalender, Tânărul Prinţ şi Tânăra Prinţesă, Festival la Bagdad.Marea și Corabia lovindu-se de stânci.
Chiar şi aşa, denumirile părţilor sunt destul de vagi pentru a nu face trimitere la o anume parte din basmele Șeherezadei. Pentru ca să se înţeleagă totuşi, Nikolai Rimski-Korsakov a aşternut la începutul suitei simfonice câteva rânduri în care explica foarte pe scurt subiectul.
Asta, probabil, şi pentru a se înţelege de la primele note că există două personaje care reapar, sub diverse forme în toate cele patru părţi: Seherazada şi Sultanul.
Concertul de vineri, de la Sala Radio, este un bun prilej pentru ca auditoriul să își amintească cu ajutorul semnelor sonore de lumea fantastică şi voluptoasă a Orientului şi de poveştile cu prinţi, prinţese, sultani, piraţi şi corăbii, din O mie şi una de nopţi.
De la solo-ul viorii la tumultul armoniilor intonate de suflătorii de alamă, cu intensităţile lor copleşitoare, trecând prin rafinamentul arpegiilor de harpă, al transparenţelor coloristice ale suflătorilor de lemn şi până la ritmurile lascive ale trioletelor, intonate de violoncelul solist –, muzica aceasta te face să simţi spaţiile culturale exotice, atât de îndepărtate, ca pe locuri geografice, paradoxal, familiare. Şi toate acestea prin amestecul timbral al sunetelor unor instrumente europene consacrate.
În partiturile lui Rimski-Korsakov nu există nici cea mai mică îndoială cu privire la tabloul meteorologic pe care muzica este menită să îl transmită. Când afară e viscol, fulgii parcă dansează şi sar în faţa ferestrei şi viorile nu se mai aud când soarele se înalţă pe bolta cerului, toate instrumentele strălucesc împreună cu el aproape la fiecare măsură; când este vorba de apă, valurile unduie şi dansează prin orchestră şi acest efect nu este obţinut prin mijlocul relativ ieftin al unui glissando pe harpă. Sunetul este rece şi sticlos atunci când descrie o noapte geroasă şi calmă de iarnă, cu cerul spuzit de stele. A fost un mare maestru al picturii cu sunetul orchestral şi încă mai avem ce învăţa de la el. (Serghei Rahmaninov)
Dacă Seherazada se va auzi în partea a doua a concertului, în prima parte orchestra va interpreta Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră, op.104, de A. Dvořák, la pupitrul dirijoral se va afla dirijorul german Justus Frantz (personalitate proeminentă a muzicii contemporane, apreciat deopotrivă pentru viziunea artistică și pentru atenția specială acordată promovării tinerilor muzicieni), iar solistul invitat va fi violoncelistul Răzvan Suma, un muzician foarte activ, protagonist al turneelor Vă place …?, care au cucerit publicul pe scenele din România în ultimii ani.
