Literatura de aziLiteratura de azi
22.06.2017

Lacrimi christice de Sânziene

Ziua de 24 iunie va fi sărbătorită cu mare fast de către comunitatea românească din Torino. 

 Astfel, șapte asociații culturale își vor uni eforturile și vor serba Ziua iei românești cu program de folclor  și lansare de carte, prin invitarea lui Ion Ţoanţă  din România, prezent, de altfel, pentru a patra oară în mijlocul  compatriotilor din zona piemonteză. 

 Cartea care va fi lansată a ieșit de curând de sub tipar la editura Singur și se numește „Lacrimi christice”,  al șaselea volum de autor ce adună poezii de esență religioasă. 

 Din partea Consulatului român din Torino va participa un reprezentant care va saluta evenimentul. 

Cartea beneficiază de câteva referințe critice din care selectăm câteva: 

Sub pana neobosită a lui Ion Țoanță, volumele se succed rapid. Mereu fidel sieși, poetul își reia temele predilecte, Eros, Thanatos, dezastrul social, regnul opacității, dezamăgirile cotidiene. Dar imaginile sunt mereu împrospătate sub impulsul simțirii, privirii, meditării, într-o viguroasă și personală traiectorie ascendentă. Și iată că acest recent volum coagulează poeziile de cea mai profundă și trainică inspirație, cea născută din falnicele fluturări de aripi îngerești, aceste semne pe care poetul ni le împărtășește, spre alinare și bună speranță. Fie ca noul opus mirabile să-și afle drum neted și urcuș ușor! (prof. dr. Gabriela Creția )

Ion Țoanță este un blagian ponderat care în același timp ține cont de toate determinările și de așteptările cititorului de astăzi. Lucrul acesta mi se pare important pentru că poezia nu este numai un discurs atemporal, poetul, mai ales după ‘90, se deschide către realitatea socio-culturală în care trăiește. Este un poet subtil și impredictibil cu texte construite cu trudă dar în mod evident și cu talent, cu mai multe registre, cu o claviatură foarte bogată, cu model blagian pe care-l depă- șește și prin propria originalitate și prin faptul că-l hibridizează cu alte modele și alte tipuri de discurs, un poet de care mă bucur că nu e din București pentru că-mi confirmă teza că cei mai buni poeți ai noștri de azi sunt din provincie. (conf. dr. Daniel Cristea-Enache, critic literar, director de imagine al USR, directorul revistei online „Literatura de azi”)

Ion Ţoanţă traduce, cu inspiraţie, cu perseverenţă, culoarea albastră în cuvinte. Şi nu e „albastru de Voroneţ”, ci albastru din sânge, particula aceea care face ca dragostea să comunice, nemijlocit, cu cerul. Ion Ţoanţă e, din câte am citit pe rânduri şi printre rânduri, un îndrăgostit pentru totdeauna şi care se bucură să spună, prin poezie, acest lucru. (Adrian Alui Gheorghe, poet & scriitor, membru USR)

Internetul nostru cel de toate zilele are și bune, și rele. Sau așa se spune. Pentru mine a avut numai bune, iar printre darurile primite pe această filieră a fost și creația lui Ion Țoanță. A intrat întâi mai timid, în secțiunea Cenaclu a revistei Literatura de azi, pentru ca foarte curând să fie deținătorul unei rubrici săptămânale în aceeași publicație, alături de nume importante din cultura noastră – Anotimp pierdut. Este incontestabil faptul că poeziile lui Ion Țoanță te fac să aștepți cu nerăbdare, timp de șapte zile, mesajul pe care-l va transmite către cititori. Pentru că el va atinge, cu siguranță, (cel puțin) un punct sensibil. Al tău, al lui, al ei, al nostru. Cu titluri incisive, greu de uitat, poeziile acestui autor sunt în multe tonuri de gri și alb. Gama e de cele mai multe ori minoră, însă, din când în când, un diez apărut la momentul oportun ne face să zâmbim. Poate amar, dar totuși e un surâs. Nuanțele folosite, variate și subtile, reușesc, doar în câteva rânduri, să dea senzația unei sonate complete, iar ritmurile interioare, deși ascunse, parcă, privirilor superficiale, se simt în cele mai banale cuvinte. Iluzii și realități împletite alcătuiesc un portret complet al poetului și cititorului, al realităților personale sau universale. Cu un auz perfect, Țoanță sesizează fiecare semiton cotidian, fie el binevenit sau disonant. Iar dacă cele scrise mai sus par că ar caracteriza mai degrabă un compozitor, chiar acesta este adevărul – Ion Țoanță își compune și dirijează simfoniile minții și ale sufletului precum un muzician experimentat. (Odilia Roșianu, redactor-șef al revistei online „Literatura de azi”)