Încă o copilărie

Azi e ziua de naștere a lui Harry Potter. Dar pentru că trăim într-o lume a Încuiaților („cei care habar n-au să facă vrăji” HP, vol. I, p. 41), nu-l putem serba. Pentru că ne pasă, nu-i așa?, de ceea ce cred ceilalți despre noi…

Totuși, avem o portiță – o putem sărbători pe J. K. Rowling, cea care a „aflat” povestea lui Harry Potter și, din fericire, ne-a făcut cunoștință cu el, ni l-a vârât în casă, în bibliotecă și în suflet. Încă din copilărie, Joanne scria tot felul de povești fantastice, iar într-o călătorie cu trenul, prin 1990, s-a gândit la Harry Potter. „Nu prea știu de unde mi-a venit ideea. Am început cu Harry, după aceea cu celelalte personaje și situațiile au curs în mintea mea.”

Să revenim la sărbătoritul de azi, cel care în 1991 împlinea 11 ani. „Luni. Harry își aminti ceva. Dacă era luni – și întotdeauna știai în ce zi a săptămânii erai numai după Dudley, din cauza emisiunilor lui preferate de la televizor – mâine era marți și el împlinea unsprezece ani. Zilele lui de naștere nu erau atât de frumoase ca ale lui Dudley, desigur… Anul trecut, primise în dar un umeraș și niște șosete vechi, pe care nu le mai purta Unchiul Vernon. Cu toate acestea, o dată împlinești unsprezece ani.” Și, adăugăm noi, o dată ești invitat la Hogwarts, Școala de Magie, Farmece și Vrăjitorii de către marele Albus Dumbledore.

Acel an i-a schimbat viața lui Harry. Și, firește, pe a lui J. K. Rowling. Profesoara de engleză a dat naștere primului volum prin cafenelele din Edinburgh, pe o veche mașină de scris manuală. Doar o mică editură londoneză a dorit să-i publice romanul – Bloomsbury. A primit un avans de 1500 £, împreună cu sfatul prietenesc de a-și căuta un serviciu deoarece cartea nu va putea să-i aducă cine știe ce venituri. Povestea, însă, a avut o altă continuare decât presupunea editorul Barry Cunningham de la Bloomsbury.

În 1997, au fost scoase 1000 de exemplare ale volumului, iar azi o copie din această primă ediție valorează între 16.000 de £ și 25.000 de £, în urma nebuniei fenomenului Harry Potter. Harry Potter este o franciză cunoscută acum la nivel mondial, a cărei valoare este estimată la 7 miliarde de £, iar ultimele patru cărți Harry Potter au stabilit consecutiv recorduri, ca fiind cele mai rapid vândute cărți din istorie. Ele au fost traduse în întregime sau parțial în peste 65 de limbi, conform Wikipedia.

Dincolo de cifre, recorduri și premii rămâne, însă, copilăria care mie mi-a fost oferită încă o dată, la pătrunderea în această lume a vrăjitorilor. Alături de fiul meu, am participat la toate lansările făcute în București, începând cu vol. IV – „Pocalul de foc” – , culminând cu ultimul volum, al șaptelea, ediția în engleză, pusă pe piață simultan în toată lumea, în data de 21 iulie 2007. Iar la cărți s-au adăugat cele 8 filme așteptate cu sufletul la gură.

Am fost și sunt fan Harry Potter. Am citit (de mai multe ori!) toate volumele, atât în română, cât și în engleză. Primele traduceri au lăsat foarte mult de dorit, de aceea era aproape obligatoriu să apelezi la „vocea pură” a autoarei. Stilul în care a scris acest roman este cuceritor, strălucitor și, în același timp, fără emfază. Iar realitatea se regăsește în fiecare dintre replici, în problemele tuturor personajelor, de la copilărie, adolescență și până în clipa morții. Experiențele triste din viața autoarei (violența domestică din timpul primei căsătorii care i-a sugerat crearea Dementorilor, moartea mamei survenită în timp ce ea lucra la roman și care a dus la cunoașterea stărilor prin care trecea Harry, orfan de ambii părinți) au determinat o profunzime incontestabilă a cărții. La care s-a adăugat talentul, desigur.

În 2016, ziua de 31 iulie a fost marcată de un eveniment din seria „Harry Potter” – premiera piesei „The Cursed Child” a cărei acțiune se desfășoară după 19 ani de la finalul celui de-al 7-lea volum al seriei. Povestea se bazează pe un scenariu original conceput de Jack Thorne, John Tiffany și J. K. Rowling și, ca toate celelalte episoade din viața lui Harry,a fost primită cu încântare de fanii mai tineri sau mai vârstnici.

Ca să nu o mai lungesc, trag concluzia: 31 iulie este o zi deosebită. Mă gândesc la sărbătoritul de azi și, în același timp, îi spun „la mulți ani!” celei care l-a creat.

(sursa foto: telegraph.co.uk)