Căruntă azi
Căruntă, picotind lângă cămin,
Ia cartea asta şi, citind, visează
Privirea caldă, umedă şi trează
A ochiului cândva adânc, senin.
O, câţi, cu dragoste sau cu minciuna
Nu ţi-au iubit al frumuseţii har,
Dar unul numai sufletul hoinar
Şi chipul de dureri schimbat întruna.
Te pleacă peste jarul de surcele
Şi trist şopteşte c-a zburat iubirea
Mai sus de munţii fraţi cu nesfârşirea
Ca să-şi ascundă chipul printre stele.
***
După o lungă tăcere
A vorbi dup-o lungă tăcere, e bine.
Cei ce dragi ieri ne-au fost, ne sunt morţi sau străini
Perdelele-s trase spre noaptea vecină.
Abajurul alină-n odaie lumini.
Discutăm despre Artă şi Cântec, o temă
socotită supremă-ntre oameni savanţi.
Destrămare trupească e înţelepciunea.
Tineri, noi ne iubeam, şi eram ignoranţi.
William Butler Yeats (13 iunie 1865 – 28 ianuarie 1939)
(traducere de Lucian Blaga)