Filoromânismul şi Unirea

Chiar dacă avea la bază studii de drept, matematică şi istoria filosofiei, Edgar Quinet (17 februarie 1803 – 27 martie 1875) publică încă din perioada studenţiei „Tabletele evreului rătăcitor”, o povestire satirică în maniera lui Voltaire.

Prin activitatea sa de istoric și de profesor, Edgar Quinet a sprijinit aspirațiile românilor progresiști din secolul al XIX-lea. El s-a manifestat ca filoromân, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul pe care l-a acordat „pașoptiștilor” români (dintre care unii i-au fost studenți la Collège de France). După 1852, când s-a căsătorit cu Hermione Asachi, fiica lui Gheorghe Asachi, relațiile sale cu românii aflați la Paris (dar și cu cei din Principatele Unite) au devenit și mai strânse. Scrierea sa Românii principatelor dunărene, tradusă de Gheorghe Asachi, este o analiză obiectivă a condițiilor sociale și istorice din Moldova și Țara Românească, dar, în același timp, și o pledoarie pentru împlinirea principalelor aspirații ale românilor de la jumătatea secolului al XIX-lea: unirea și independența națională.

Astfel, opinia publică, cât şi membrii Congresului, cititori ai celei mai importante reviste pariziene, aflau că românii din ambele principate au o tradiţie, o limbă – marcă de nobleţă a latinităţii -, o istorie şi o religie comună, „toate elementele unei ţări unitare“. România era sora Franţei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei. Arătând rolul clerului în ridicarea poporului din robia străină, Quinet îl numea în mod deosebit pe Veniamin Costache „un om de-o puritate rară“ sau „tipul sfântului pe pământ“, care a înălţat biserica naţională şi a îndrituit învăţământul în limba română. Cita, de asemenea, simţământul patriotic al româncelor şi uşurinţa cu care tinerii români îşi însuşeau limbile străine, dar purtau în suflet năzuinţa întoarcerii acasă, pentru înălţarea patriei. „Am regăsit o lume pierdută pe care s-o pierdem din nou?“, întreba, emoţionat, eruditul filosof pe miniştrii marilor puteri, îndeosebi fraţi de latinitate, dându-le motivarea ştiinţifică a cerinţelor româneşti. *

Edgar Quinet se înscrie în galeria onorantă a filoromânilor din secolul al XIX-lea, alături de conaționalii săi Jules Michelet, Paul-Théodore Bataillard, Ulysse de Marsillac etc.

Imagine de pe amazon.com

*Sursa: ziarullumina.ro