Literatura de azi 
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, iar Sergiu Celibidache a fost, fără doar și poate, unul dintre cei mai de succes români în toată lumea. Nu a renunțat la pașaportul românesc niciodată, și-a ajutat familia și prietenii întotdeauna, și, deși s-a întors în România de două ori, sub regimul comunist pentru a dirija în concerte, nu i-a mai fost permis să se reîntoarcă. După Revoluție, însă, a venit cu ajutoare și a sperat într-o nouă Românie, liberă și democratică.
Maestrul Sergiu Celibidache (sursa foto: Fundația „Sergiu Celibidache”)
„Reorganizarea muzicală a României îmi stă pe inimă. Toți românii importanți din străinătate mă sfătuiesc, roagă, imploră chiar, să nu mă duc nici măcar în vizită. Eu o să vin totuși și, când voi veni, voi veni cu o mare încredere pe care am să le-o cer. Nu știu, încă, când. (…) Țin să vin numai atunci când oamenii de care depinde viitorul cultural al țării vor avea timp… să mă asculte și să aibă posibilități de decizii… ferite de conservatorismul și apatia clasică a vieții noastre artistice. Eu am să le aduc bisturiul, de tăiat trebuie să taie ei”, se confesa mare dirijor român surorii sale, Magda, printr-o scrisoare trimisă de la Berlin, în data de 13.09.1965*
Sergiu Celibidache s-a stins din viață în 1996, dar toată lumea și-l amintește ca pe un mare român și un apărător al neamului nostru. Iar pe fiul său l-a educat în același spirit. Serge Ioan, deși a fost născut și crescut în Paris, s-a mutat în România de câțiva ani, a regizat filmul „Octav” (cu Marcel Iureș și Victor Rebengiuc) și s-a căsătorit cu o româncă (producătoarea filmului Octav, Adela Vrînceanu Celebidachi), cu care are o fetiță.
Serge Ioan Celebidache (Foto. Adi Marinescu)
Despre fiul său, Maestrul vorbea mereu cu mare entuziasm. Într-una dintre scrisorile trimise către Trancu-Iași, Sergiu îi spunea: „Băiatul meu este o minune de personalitate. Îmi pare foarte rău că-s prea bătrân pentru el, mă pot juca zile întregi, dar viața nu îmi lasă nici măcar o jumătate de oră pe zi. Îl iau peste tot cu noi și doica. Are un an și jumătate și înțelege tot. I-am telefonat de la Madrid la Paris și Ioana (n.r.: soția lui Segiu) l-a pus la telefon și mi-a zis: «Lalo, lalo papa!» M-am lichefiat complet, îți închipui.” *
Serge Celebidachi speră la o Românie mai bună, acesta fiind și motivul pentru care s-a mutat la București.
„Tata și mama mi-au insuflat dragostea pentru România, pe care poate nu am înțeles-o la început, ținând cont de faptul că România nu are cea mai fericită imagine în străinătate. După ce m-am mutat aici am înțeles de ce o iubeau atât de mult. Avem o țară minunată și sunt fericit ca viața m-a adus aici”, completează regizorul filmului care a avut cei mai mulți spectator în cinema în 2017.
Filmul „Octav” prezintă o poveste universală, în el fiind cooptați nume mari ai cinematografiei, care au un palmares extrem de bogat în domeniu: Blasco Giurato, Director de imagine (care a lucrat la peste 100 de filme premiate la multe festivaluri internaționale, printre care „Cinema Paradiso”, film laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun film străin) și Vladimir Cosma, care are în palmares sute de filme în Europa.
Serge, ca și tatăl său, își dorește ca România să fie privită într-o lumină pozitivă în străinătate: „am suferit toată viața mea de imaginea pe care o are țara noastră peste hotare și am luptat cum am putut, la fel cum au făcut și părinții mei, să schimb percepția pe care o au străinii despre acest popor frumos, talentat și generos. Vreau să onorez educația primită și principiile familiei mele și să fac cât mai multe pentru România.”
Filmul „Octav” reprezintă, de fapt, o dovadă vie a educației pe care marele dirijor Sergiu Celibidache i-a dat-o fiului său, acesta realizând o peliculă cinematografică ce prezintă o Românie frumoasă. Filmul a avut deja proiecții internaționale în India, Canada, Statele Unite ale Americii, Egipt și multe alte țări.
Iar anul acesta filmul va apărea și în format DVD, în România.
Sursa citate: *Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier, de Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu
(comunicat de presă Oblique Media Film)
