Camelia RadulianCamelia Radulian
18.08.2016

De iubit și de neuitat

O aplecare specială, aproape organică, a avut-o pentru sat şi târg, acolo unde viaţa lua uneori întorsături cutremurătoare şi unde patimile erau mai totdeauna legate de posesiune, fie că era ea pământ, ban, şcoală, iubire, fală socială sau avere.

Mai toţi eroii cărţilor lui au o măcinare interioară sau un ţel, nutrind ambiţii care îi înalţă, le conturează destinul, îi prăbuşesc sau îi devorează. Personajele lui îşi ard interiorul într-un foc mocnit, au laturi şi frământări pe care le ascund lumii, dar şi o frumuseţe intrigantă, simplă, aproape brutală, peste care nu poţi trece fără fascinaţie.

„Am să te scot om – îi spune Mara lui Trică, fiul ei – om de carte, om de frunte, ca să nu mai fii ca tatăl tău şi ca mama ta, ci să stea ei şi copiii lor în faţa ta cum noi stăm în faţa lor”.

Toate personajele, dar mai ales femeile imaginate de el, sunt un amestec tulburător de pământ frământat de copite, peste care a aşezat vântul, pe furiş, o petală de tandafir. Cum era şi Mara.

„Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt, Mara sta ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce”.

A avut un ochi realist, lucid şi exact ca un bisturiu, răsfrânt preponderent asupra lumii satului şi târgului din secolul al XIX-lea, secţionând moravuri, destine, parcursuri, ambiţii, umbre, tablouri de viaţă care nu au cum să nu răvăşească pe cel care se lasă purtat de rânduri, între coperțile cărților lui.

Cândva, copil sărman, cu minte ascuţită și vise înalte, a mers pe jos 246 de km pentru a-şi da examenul de maturitate. A fost, acesta, primul lucru care m-a determinat să îl iubesc înaintea altor scriitori, înainte chiar de a-i descoperi parfumul inconfundabil şi puternic al scrierilor, înţelegând că un astfel de om nu putea să aibă un altfel de scris decât exceptional, precum forța si încrâncenarea cu care a pornit in viață. Şi aşa a fost.

Copilăria şi prima lui tinereţe s-au dovedit sărace şi dârze, precum oamenii pe care avea să îi creioneze mai târziu, dar destinul l-a proiectat apoi într-un parcurs sinuos, cu urcări spectaculoase, dar şi cu căderi dureroase, atât pe scara demnităţilor sociale, cât şi a sănătăţii, ajungând, cu toate pendulările între jos şi sus, să fie considerat de Maiorescu unul dintre cei mai capabili scriitori ai “Junimii”, deci ai României, şi atingând apoi apogeul, în privinţa urcărilor sociale, cu numirea ca membru corespondent al Academiei Române și director al revistei “Vatra”.

A fost un spirit vocal şi angajat al vemurilor lui, lucru care i-a adus închisoarea și prigoana. A studiat mult, a călătorit mult, a bătut oraşe şi sate în lung şi în lat, inclusiv în calitate de redactor la multele reviste pe la care a scris, a simţit oamenii, le-a înţeles firea, năravurile, năzuinţele, vibraţiile, adâncul. Mai ales adâncul.

A lăsat în urma lui o operă imensă, emblematică și un nume de prim rang literar – acesta este Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925, scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române, copilul plecat candva pe jos, 246 de kilometri, să-și dea examenul de maturitate. Așa, poate, pe drumurile lungi, pline de praf, de dimineți și de neguri, şi-a umplut ochii de oameni și de înțelegerea profundă a vieții lor.

Ioan-Slavici

(sursa foto: scrierile.com)

Dacă îl citești, auzi căruţele şi şaretele, te cufunzi în lumea târgoveţilor, breslaşilor, negustorilor, simţi parfumul locurilor din Popa Tanda (1873), Scormon (1875), La crucea din sat (1876), Gura satului (1878), Budulea Taichii (1880), Moara cu noroc (1880), Pădureanca (1884) etc. şi înţelegi că numai un scriitor ca Slavici a fost capabil de măiestria de a scormoni zonele cele mai obscure ale naturii umane, dar şi de generozitatea de a oferi unor personaje – aparent marginale – atâta veșmânt literar întreţesut cu povestea, duioşia, mitul, mentalitatea, tradiţia şi spintecarea lamei de cuţit.

Acestea toate ale lui sunt de citit, de recitit, de iubit și de neuitat…

(sursa foto cover: activenews.ro)

7.295 cititori