Literatura de azi 
„Ca o recunoaștere a importanței sale ca reprezentant al unei noi faze în beletristica noastră”, Verner von Heidenstam (6 iulie 1859 – 20 mai 1940) devenea, în 1916, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
Provine dintr-o familie de diplomați și ofițeri. S-a născut în 1859 la conacul părintesc din Olshammar, lângă Vättern, unde și-a petrecut copilăria și, în adolescență, vacanțele de vară. Atmosfera din vechiul conac și copilăria lui lipsită de frați și surori, înclinația pentru fantezie și reverie în mijlocul naturii, au lăsat amprente puternice în opera de mai târziu. Astfel, conacul din Olshammar apare în poezia „När kastanjerna blommade (Când castanii înfloreau). La șaptesprezece ani se îmbolnăvește grav, abandonează școala. În 1888 este publicată prima sa culegere de poezii, Vallfart och vandringsår (Pelerinaj și ani de călătorii), care reprezintă o detașare față de lirica secolului al XIX-lea. Partea cea mai importantă a culegerii, Österländska minnem och myter (Mituri și amintiri orientale) reprezintă un protest atât împotriva ascetismului, cât și a cultului dezvoltării tehnicii și a progresului social. Ajunge, în această parte a culegerii, la un fel de admirație pentru lenea orientală, ca artă a unui mod de viață comod. Alte poezii din această culegere au coloratura poveștilor din „O mie și una de nopții”, cu nota lor fantezistă și superficială, cu acceptarea indolenței ca mod de viață.*
Clipe paradisiace
Când omul, noaptea, doarme
sub slăvile senine
şi păsări iscă larme
de triluiri divine;
Când coacăzele straiul
şi-l coc sub nori de aur
aici e încă raiul
pe pământesc coclaur.
Şes vast, ne dă flori nouă,
pe lângă unde-albastre.
A raiurilor rouă
e-n sufletele noastre.
O, tril de păsări încă
la fel de clar mai curge
ca-n liniştea adâncă
din vremuri demiurge.
(traducere Aurel Covaci)
Imagini de pe hlusta.is şi garbo.ro
*sursa: wikipedia
