A avut 6 copii. A trăit 90 de ani. Două treimi din viață a luptat să demonstreze că inteligenţa femeii nu este mai prejos decât cea a bărbatului. Și nici drepturile ei, de altfel.
Frumoasă, cu trupul plin, cu ochii verzi, punctaţi în aur, „coana Pica” a fost întotdeauna simplă ca un copil, plină de bun simţ ca o ţărancă sănătoasă la trup şi la minte, pasionată şi excesivă, ca o adevărată fire feminină, în toate manifestările ei. Așa o descria Izabela Sadoveanu pe Sofia Nădejde (14.09.1856 – 11.06.1946)
Publicistă, prozatoare și autoare dramatică, ea a debutat în revista „Femeia română”, pledând pentru drepturile femeii. În aceeași tonalitate, și-a continuat activitatea jurnalistică și în „Contemporanul”, afirmându-se ca lider al mișcării feministe, într-o perioadă total nefavorabilă.
Cu această atitudine, era inevitabilă intrarea în conflict cu misoginul Titu Maiorescu. „Femeia e incapabilă de dezvoltare, oricât ar încerca să-şi dezvolte inteligenţa, ea nu va reuşi; ba chiar, cu timpul, ea se tâmpeşte şi tinde către idiotism.”, susținea cu tărie criticul, convins că o femeie are neapărat nevoie de o tutelă masculină ca să poată supraviețui.

Sofia Nădejde (sursa foto: ziaruldeiasi.ro)
Sofia Nădejde a adus dovezi științifice pentru a demola afirmațiile lui Maiorescu. „Dacă inteligenţa e funcţia materiei cenuşii, atunci nu se poate trage nicio concluzie pe baza greutăţii creierelor, căci ar trebui avută în vedere greutatea materiei cenuşii. Dar greutatea nu e cea mai potrivită măsură: calitatea materiei cenuşii, numărul celulelor şi al polilor acestora şi ramificaţiile lor ar trebui să fie măsura inteligenţei.”
Specific lumii literare românești, și în această controversă s-au format două tabere: una care-l susținea pe Maiorescu (formată, desigur, mai ales din bărbați) și cealaltă, de partea Sofiei, alcătuită în exclusivitate din femei.
„Dacă e să judecăm inteligenţa după greutatea creierului, atunci ar trebui să spunem că unele păsări care au un creier mai greu raportat cu trupul, sunt mai inteligente ca omul.(…) Trebuie să se dea femeii instrucţie, pentru că e om, pentru că e semenul bărbatului, şi nu pentru că e mamă de fii. E numai o perioadă a vieţii în care femeia e mamă şi ar fi nedrept ca restul vieţii să şi-l petreacă într-o neştiinţă dobitocească.”, mai argumenta Sofia Nădejde.
A fost prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române, „Patimi”.
Și nu cred că întâmplător, fiica ei a fost prima femeie medic din România.
Timpul i-a dat dreptate Sofiei Nădejde, iar criticul Maiorescu a fost învins. 🙂
Imagine cover: „Fetiță citind”, Auguste Renoir (sursa foto: pinacoteca.ro)