Istoria veganismului

Vom parcurge un drum invers, pornind dinspre contemporaneitate spre vremuri mai îndepărtate. Despre Gary Yurofsky, probabil, nu mulţi sunt aceia care au auzit (asta dacă nu cumva sunteţi deja vegani şi atunci e imposibil să nu fi auzit). Personal, sunt o mare admiratoare a acestui vegan absolut. Călătoreşte mult şi vorbeşte, oriunde i se oferă prilejul, despre veganism, despre cum şi de ce trebuie să adoptăm acest stil de viaţă. Gary Yurofsky este unul dintre cei mai cunoscuţi activişti americani ce luptă pentru drepturile animalelor, un vegan covins, încă din anul 1996, căruia orice întrebare i-ai adresa, va reuşi să găsească răspunsul potrivit care te va pune pe gânduri. Tot el este cel care, în numeroasele sale documentare şi conferinţe, defineşte termenii „vegetarianism”, „veganism”, „specisism”. Astfel, trebuie să reţineţi că, în realitate, „vegetarianismul” se opune „omnivorismului”, iar „veganismul” se opune „specisismului”, cel din urmă alăturându-se rasismului şi sexismului. „Specisismul”, după cum susţine însuşi Yurofsky, reprezintă acea credinţă a celor mai multe fiinţe umane că se află pe o treaptă superioară celorlalte specii de pe Terra şi că tocmai această poziţie le-ar conferi dreptul de a le exploata. Asociez specisismul, şi nu cred că greşesc, cu o lipsă de respect, de conştiinţă şi de empatie. Dar nu tot noi suntem aceia care au putut demonstra de-a lungul anilor că au reuşit să treacă peste „tradiţii” precum exploatarea negrilor, exploatarea femeilor, exploatarea şi uciderea evreilor ş.a.? Încă mai sper că vom reuşi să învingem şi această tradiţie, care persistă de atâta timp, şi aceasta doar pentru că ţipetele neînsoţite de vorbe nu reuşesc să impresioneze prea multă lume.

Foto Gary Yurofsky – sursă:  animalactivism.wordpress.com

V-aţi întrebat de multe ori care este diferenţa dintre vegetarieni şi vegani? Fireşte, nici unii, nici alţii nu consumă carne. În timp ce un vegetarian tinde să consume lactate şi / sau ouă, un vegan va evita orice produs de origine animală, inclusiv articole vestimentare din piele, lână, mătase şi blană, şi se va opune cu vehemenţă diferitelor testări pe animale, practicate în industria farmaceutică, a cosmeticelor, în medicină etc. În general, vegetarianismul este o dietă, în timp ce veganismul, un stil de viaţă. Vegetarienii îmbrăţişează, de obicei, acest regim alimentar plecând de la beneficiile pe care le prezintă pentru sănătate sau din convingeri legate de religie sau politică (de ex., hinduşii nu consumă carne de vită; musulmanii nu consumă carne de porc etc.). Veganii sunt însă mai puţin toleranţi. La baza acestui stil de viaţă stau nişte convingeri etice de neclintit, considerându-se că animalele (toate animalele, fără excepţie) ar trebui protejate prin legi speciale. Prin urmare, în cazul nostru, al veganilor, sănătatea se situează pe locul doi, în vreme ce siguranţa animalelor ocupă primul loc în rândul tuturor intereselor noastre.

Când a apărut termenul „vegan” şi conceptul de „veganism”? Acest cuvânt, care astăzi stârneşte atâtea controverse în rândul omnivorilor, a fost creat în anul 1944. Acest stil de viaţă însă, cu unele diferenţe minore, îşi are începuturile prin anul 1806, odată cu Dr. William Lambe, în Londra, care, la vârsta de 40 de ani, alege să îşi schimbe stilul de viaţă şi dieta alimentară. Dr. Lambe susţine că doar produsele de origine vegetală sunt potrivite pentru fiinţele umane (“My reason for objecting to every species of matter to be used as food, except the direct produce of the earth, is founded on the broad ground that no other matter is suited to the organs of man. This applies then with the same force to eggs, milk, cheese, and fish, as to flesh meat.”). În 1811, John Frank Newton, pacient al Dr. Lambe, în lucrarea sa „Return to nature”, extinde ideile medicului său, incluzând şi convingerile etice atunci când vorbim de felul în care animalele trebuie tratate. În 1813, Poetul Percy Bysshe Shelley este primul, în rândul celebrităţilor, care îmbrăţişează veganismul. Iar în 1830, Sylvester Graham, în Boston, SUA, promovează o dietă „vegetală”, în general, cu sau fără lactate / ouă. Tot Graham, în anul 1837, corespondează cu Dr. Lambe, urmând ca în lucrarea sa din 1839 să pledeze în favoarea unei diete fără lactate / ouă, o alegere, din punctul său de vedere, mult mai benefică pentru sănătate. Prima apariţie a termenului „vegetarian” este înregistrată în aprilie, 1843, şi este utilizat cu sensurile atribuite astăzi termenului „vegan”.

Dr. William Lambe rămâne aşadar cunoscut drept părintele nutriţiei vegane. După cum am putut observa, preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos şi pentru protecţia animalelor a început cu mai bine de două secole în urmă. Iar propunerea a venit tocmai din partea unui medic (probabil că industria farmaceutică nu începuse la vremea respectivă să joace un rol atât de important!).

Va urma…

Imagine cover: Dr. William Lambe – sursă:  www.ivu.org