Vegsana in corpore sano

Cu toţii ne-am dorit dintotdeauna să descoperim secretul longevităţii şi al tinereţii îndelungate. O dietă bazată exclusiv pe produse vegetale nu ne aduce nicidecum nemurirea, dar ne va ajuta să ţinem departe multiplele boli care răpun tot mai multă lume, în ultimele decenii. Pentru combaterea radicalilor liberi sau a oxidanţilor (cei care se nasc odată cu fumatul, prăjelile, radiaţiile, poluarea etc. şi care se fac vinovaţi de apariţia cancerului, a inflamaţiilor, a infecţiilor şi a îmbătrânirii), organismul trebuie hrănit cu antioxidanţi (vitamine şi minerale). Antioxidanţii esenţiali sunt vitaminele A, E, C şi betacarotenul, dar şi mineralele seleniu şi mangan şi acizii graşi proveniţi din uleiuri presate la rece. Aceştia încetinesc procesul de îmbătrânire şi luptă împotriva afecţiunilor mai sus amintite. Care sunt acele alimente bogate în antioxidanţi? Strugurii, fructele de pădure, roşiile, broccoli, varza, conopida, uleiurile vegetale presate la rece, lintea, avocado, nucile, dar şi turmericul şi ginko biloba ş.a. Trebuie să reţinem că antioxidanţii nu acţionează separat, ci împreună, tocmai de aceea este recomandat să consumaţi fructe, legume şi leguminose cât mai diversificate, optând aşadar pentru o dietă alimentară variată. Din păcate, nu a apărut până acum, pe acest pământ, un singur aliment care să conţină toate substanţele de care are nevoie organismul uman pentru o sănătate optimă.

Fructul pe care eu îl consider un adevărat miracol al naturii este RODIA. Unii dintre voi poate că ați încercat-o deja, dar sunt convinsă că mulți sunt aceia care încă stau pe gânduri. Nu aveți de ce! Beneficiile și în cazul acestui fruct sunt surprinzătoare: are efecte anti-îmbătrânire (pentru calitățile sale regenerante, extractul de rodie folosindu-se la producerea unor cosmetice anti-aging), conține cantități foarte mari de fier, dar, cel mai important, vitaminele A, C, E. Fiind o sursă atât de bogată în antioxidanţi (de trei ori mai mulți decât ceaiul verde sau vinul roșu) ajută, printre altele, şi la înlăturarea stresului. Conţinutul ridicat de acid elagic (un puternic combatant al radicalilor liberi) prezintă efecte anticancerigene şi antivirale. Rodia ajută totodată la depigmentarea petelor cauzate de arsuri solare. Luptă și împotriva unor maladii precum Alzheimer, afecțiuni ale inimii, artrite, protejând chiar creierul fătului de probleme ce pot apărea din pricina unei proaste oxigenări sau a unei circulații deficitare a sângelui (conform unui studiu realizat de către Universitatea de Medicină Washington în St. Louis, SUA). Un alt studiu despre sucul de rodii prezentat în cadrul unui congres al cardiologilor a arătat cum câțiva pacienți cu boli de inimă, care luau medicamente pentru reducerea colesterolului, au băut timp de trei luni suc de rodii (150 ml/zi), rezultatul constând într-o adevărată îmbunătățire a circulației sângelui. S-a observat așadar că sucul de rodii previne formarea plăcilor oxidate de colesterol rău (LDL), care duce la artrite, și reduce cu 30% formarea acestui tip de plăci în cazuri de ateroscleroză (un studiu efectuat pe 19 pacienți). De asemenea, sucul de rodie prezintă efecte benefice asupra fertilității.

(foto: Geena Scarpete)

Sezonul rodiilor este toamna (septembrie – noiembrie). „Rodia” desemnează în realitate fructul, planta numindu-se „rodiu” sau „rodier”. Crește pe o arie care se întinde din Iran până la Munții Himalaya, în India de nord, și este cultivat în întreaga regiune mediteraneeană, inclusiv în Caucaz, din vremuri antice. Totodată, cultivat pe scară largă este şi în Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Indiile Orientale și Africa tropicală. Introdus în California de coloniștii spanioli în 1769, rodierul este acum cultivat mai ales în zonele uscate din California și Arizona.

Gustul diferă în funcție de soiul de rodie și de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar în majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin (compuși vegetali cu o structură chimică complexă). Rodia bună de mâncat, mai puțin taninată, este cea care are coaja ușor ștearsă, cu urme albe, nu de un roșu puternic. Cele foarte roșii sunt foarte acre, putând fi folosite în salate.

Veți găsi foarte multe informații pe internet despre cum trebuie desfăcută o rodie, tot ce vă pot spune, din experiență personală, este că pătează, de aceea se recomandă să o desfaceți sub apă, într-un vas.

Rodia o puteți consuma ca atare, în salate, smoothie-uri și, firește, o puteți transforma într-un suc ca cel din imagine. Tinerețea fără bătrânețe se poate obține consumând multă rodie.

Imagine cover: Valentin Călin