Literatura de azi 
Arta de a dirija este să ştii să abandonezi bagheta pentru a nu stânjeni orchestra.
Dirijor austriac de origine aromână, Herbert von Karajan (5 aprilie 1908 – 16 iulie 1989) a început să învețe pianul la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) și a continuat să se perfecționeze la Academia de Muzică din Viena până în 1929. Cu un an înainte debutase deja ca dirijor șef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.
Karajan nu a fost doar un talent înnăscut, ci şi un muzician cu o voinţă de fier, extrem de ambiţios şi care a ştiut să trezească din plin interesul pentru arta sa. Dacă Sergiu Celibidache refuza înregistrările pe disc, dar și înregistrările video, considerând că momentul creator nu poate fi „conservat”, că arta „ia naştere şi se consumă în momentul respectiv„, Karajan a fost, fără îndoială, cel mai prolific în ceea ce priveşte imprimările. Integrala simfoniilor lui Beethoven a înregistrat-o chiar de trei ori. Mai mult decât atât, el însuşi a semnat regia unor filme cu concerte sau spectacole de operă, pe care le-a (și) dirijat.
În fruntea orchestrelor filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director și dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând și cu mulți din marii soliști ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ș.a.
Îmi place să mă uit cum plutesc, îmi place să văd cu cîtă armonie fac ei acest lucru. Ei simt o bucurie rotindu-se. M-am gîndit că în viaţa viitoare să revin aici ca şoim.
Imagine de pe youtube.com
