Mihaela Oancea
E-o noapte apoasă, murdară,
Cu ore de foc și de lavă,
Tăcerile-s smulse din stavă
Și-au gust de migdală amară.
Răsar siluete-n pădurea de pini,
Se-aruncă nebune spre lună,
Nechează, fac tumbe și-adună
Miresme de lotus și crini.
Vii flăcări văzduhul înghite,
Șoimanele țipă-n eter –
Văzând către ziuă cum pier,
Tresar cu priviri despletite.
Sursa foto: pinterest.com
