Hipersexualizarea

Mă documentam pentru un articol când am navigat pe o pagină de youtube dedicată reclamelor. Nu sunt pudibundă, însă am fost deopotrivă amuzată și mirată de reclama la „Carl’s Jr.”, lanț american de hamburgeri, în care actrița mexicană Fernanda Romero lingea sugestiv un crenvurst. La începutul anilor 90, Nadia Auermann și Claudia Schiffer au pavat calea mondială a hipersexualizării comerciale, într-o reclamă la blugi „Versace”. Se observă un tipar decadent, accentuat în ultimii ani.

Care-ar fi explicația? Lăsând la o parte trivialitatea sau habotnicia, cauzele sunt socio-politico-culturale, iar tiparul e descris succint de către Sir John Glubb, în lucrarea sa din 1977, “Soarta imperiilor și căutarea supraviețuirii”. Autorul observă că toate cele 11 superputeri ale ultimilor 3000 de ani au avut o existență medie de 250 de ani, adică zece generații, și au cuprins șase mari etape: a pionieratului, a expansiunii, a intensificării comerțului, a afluenței, a intelectualismului și a decadenței.

În cartea sa, Imperiul Colonial Britanic e ultimul supus analizei. Ulterior Celui De-al Doilea Război Mondial se conturează o nouă superputere sui-géneris, alcătuită din statele capitaliste ale lumii occidentale. La o analiză mai atentă, etapele par comprimate, probabil datorită saltului tehnologic, noi regăsindu-ne în perioadă decadenței. Generațiile mai recente au trăit etapa abundenței pe vremea Reginei Victoria sau a lui Woodrow Wilson și etapa intelectualismului în perioada înființării de universități în fiecare oraș, având ca etalon Harvard, Yale, Oxford sau Cambridge.

Perioada decadenței a fost declanșată de bogăția, puterea, egoismul și materialismul generației baby boom și e marcată de un sistem financiar-economic imoral, cu un risc sistemic sporit, mari migrații, creșterea numărului asistaților social, materialism, superficialitate, pesimism, defensivitate și slăbirea spiritualității. Din cauza acestora, superputerea slăbită din interior, de numeroase crize, ca cea din perioada gladiatorilor din Roma antică sau cea economică, izbucnită în 2008, va fi probabil devorată de forțe extrinseci.

Regăsim la fiecare pas declinul moralității, trivializarea, aplicarea lozincii „panem et circenses”, grandomania, birocrația, corupția, înmulțirea funcționarilor publici, pasiunea excesivă pentru artele culinare, creșterea notorietății meseriei de bucătar, deprecierea monezii, entropia estetică și jaful. Numeroasele conflicte armate, cu resursele naturale ale planetei drept miză, crizele financiar-bancare sistemice, spre exemplu, criza economică anticipată în China și hipersexualizarea fiecărui aspect ale vieții cotidiene sunt doar efecte ale declinului.

Dacă analizăm istoric problema, observăm, spre exemplu, că 80% dintre romani erau extrem de săraci, dar oamenii de rând plăteau pentru sex, în centre urbane ca Pompeii sau Herculaneum, distinct de ritualurile religioase (orgii), destinate castelor privilegiate.

În Pompeii, spre exemplu, funcționau organizat, cu girul autorităților, 35 de bordeluri, cel mai renumit fiind Marele Lupanar. Majoritatea prostituatelor, bărbați și femei, erau sclavi, instruiți pentru satisfacerea oricăror plăceri carnale. Mertus, de pildă, era maestră a sexului oral. Papirusul erotic din Torino stă drept mărturie a decadenței din epocă și să nu vă mire dacă pe fațadele clădirilor sau în pavajul străzilor antice veți regăsi formule de salut ca „felix bene futuis”.

Exemplul roman nu e singular. La apusul fiecărei superputeri, moralitatea a cunoscut un declin, oamenii refulându-și lipsurile în plăceri carnale (culinare, sexuale, divertisment etc.). În zilele noastre, turismul sexual se practică în Thailanda, India, Dubai etc., țări că România, Republica Moldova, Bulgaria sau Ucraina exportă mare parte din prostituatele sau sclavele sexuale din țările dezvoltate economic, iar scandaluri sexuale ocupă constant primele pagini ale ziarelor (Heidi Fleiss, Monica Lewinsky sau Tiger Woods).

Revoluția sexuală începută în SUA anilor ’60 a cucerit nu doar statele occidentale, ci și China zilelor noastre sau alte țări, până nu demult conservatoare. Sub lozinca „sexul vinde”, prostituția generează anual, la nivel mondial, circa 186 de miliarde de dolari, fapt care o face dezirabilă pentru entitățile fiscale sau economice, motiv pentru care sexul nu mai e demult un tabu, iar aspectele de natură spirituală, psihologică sau morală care-l însoțesc au picat în desuetudine.

În urmă cu zeci de ani, exploratorii britanici au rămas muți când au dezgropat o statuetă antică, înfățișându-l pe zeul Pan, care copula cu o capră. Săptămâna trecută numeroși internauți au distribuit o postare a regretatului scriitor Alexandru A. Philippide, cu lubrica diacritică a caprei, regulată semantic în tufa de trandafiri. Istoria se repetă și noi închidem cercul vicios.

Sursa foto: pininterest.com