Literatura de azi 
La început a fost o mare iubire – între o scumpă curtezană, Rose Alphonsine Plessis, şi scriitorul Alexandre Dumas-fiul. O iubire încheiată tragic, prin moartea tinerei la vârsta de numai 22 de ani, din cauza tuberculozei. Totuşi, iubirea lor a devenit veşnică în momentul în care Dumas a transformat-o în cartea de mare succes „Dama cu camelii”, roman puternic autobiografic.
Compozitorul Giuseppe Verdi, impresionat de această poveste, decide să îi adauge muzică, iar cu ajutorul libretului scris de Francesco Maria Piave, pe baza celebrului roman, va crea La Traviata.
Premiera operei a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția, în data de 6 martie 1853, dar reprezentația a fost un eșec, datorat în primul rând interpretării, nu foarte reuşite, şi abia la reprezentația din 6 mai 1854 pe mica scenă a teatrului San Benedetto, tot de la Veneția, opera a avut un real succes.
„Femeii căreia educaţia nu i-a arătat ce înseamnă binele, Dumnezeu aproape întotdeauna îi deschide două cărări ce o duc spre tărâmul binelui; aceste cărări sunt durerea şi iubirea. Amândouă sunt spinoase; acelea care o apucă pe această cale îşi sângerează picioarele, îşi rănesc mâinile, dar îşi lasă, în acelaşi timp, în mărăcinii de pe drum gătelile viciului şi ajung la capătul lui în acea stare de goliciune de care nu te ruşinezi în faţa Domnului. (…)Sărmane creaturi! Dacă e o greşeală a le iubi, e bine cel puţin a le compătimi. Compătimiţi pe orbul care nu a văzut niciodată lumina zilei, pe surdul care nu a auzit niciodată acordurile naturii, pe mutul care nu a putut niciodată să-şi exprime prin viu grai gândurile, şi, sub un fals pretext al pudorii, nu compătimiţi această orbire a lumii, această surzenie a sufletului, acest mutism al conştiintei care duc la nebunie pe nefericita îndurerată şi care, fără voia ei, o fac incapabilă să vadă binele, să audă vocea Domnului şi să rostească limba curată a dragostei şi credinţei.”
(„Dama cu camelii”, traducere Constantin Popescu-Ulmu)
Imagine de pe sevenvenues.com
