Odilia Roşianu 
În 1950, un an nu tocmai luminos în istoria României, se deschidea Librăria „Mihail Sadoveanu” de pe Bdul Magheru. Locul unde se lansau cărțile marilor scriitori. Marin Preda, Octavian Paler, Mircea Micu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Alexandru Paleologu, Fănuş Neagu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana sunt doar câteva nume care au fost legate de „kilometrul zero al culturii românești”.
În 2015, Librăria „Mihail Sadoveanu” își serba aniversarea de 65 de ani, cu bucurie, cu speranță, cu satisfacția datoriei împlinite, atât în timpul „epocii de aur”, dar și în plină perioadă de tranziție, mai mult sau mai puțin originală. Și, coincidență nefastă, în același an, Compania de Librării București a fost informată că sediul din Magheru nu-i mai aparține, că emblema constituită de „Mihail Sadoveanu” va trebui să dispară.
Din fericire, există oameni care sunt dedicați întru totul cărților, librarii adevărați care fac tot ceea ce le stă în putință pentru cărți, pentru cititori. Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București și Georgeta Munteanu, responsabil cu organizarea evenimentelor găzduite pe Bdul Magheru, sunt astfel de oameni. Astfel, s-a găsit o soluție – Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet colț cu Academiei, a preluat numele „Mihail Sadoveanu”. Iar azi, 12 februarie 2016, am asistat la (re)lansarea Librăriei destinate cititorilor de cursă lungă unde, atât în cuvântul Marietei Seba, cât și în cel al Georgetei Munteanu se simțeau emoția, pasiunea și bucuria că au renăscut un simbol al literaturii. Alături de cele doamne, au participat criticii literari Alex Ștefănescu și Daniel Cristea-Enache.
Alex Ștefănescu
(sursa foto: agerpres.ro)
Sala era plină de scriitori, editori, librari și cititori. Pentru că, într-un fel, fiecare dintre aceștia, după cum a subliniat Alex Ștefănescu, este un critic literar, un beneficiar și un creator al cărților care nu pot exista singure, pe un raft. Poveștile personale legate de librari și de cărți au continuat, cald și surâzător, în discursul criticului. A reiterat ideea că va include în partea a doua a cărții sale – „Istoria literaturii române contemporane” – un capitol despre librăria bucureșteană în care, cel mai probabil, va vorbi și despre „zâna bună a scriitorilor”, cum a numit-o pe Georgeta Munteanu.
Georgeta Munteanu și Daniel Cristea-Enache
(sursa foto: agerpres.ro)
Daniel Cristea-Enache a făcut un laudatio pentru cultură, pentru valoarea ei aproape singulară în „economia” țării noastre de-a lungul anilor, subliniind rezistența prin cultură înainte de 1989, dar și după 1990 când „supraviețuirea” literaturii a fost pusă sub multe semne de întrebare. El consideră că, acum, pariul care trebuie câștigat este cel cu tânăra generație, supusă atâtor stimuli, al cărui interes trebuie captat pentru citit, în particular, dar și pentru cultură, în general. A amintit faptul că acesta este unul din scopurile esențiale pentru care revista și platforma „Literatura de azi” există.
O nouă adresă, același nume, același zeu – cartea. Totul pentru cititorii fideli, de cursă lungă.
Literatura de azi speră ca dorința Marietei Seba, aceea de a „scrie și aici istorie de zeci de ani”, să se împlinească.
Foto cover: Odilia Roșianu
