Dincolo de frontierele limbii: educația multilingvă și apropierea culturală dintre România și Republica Moldova

Rezumat

Articolul abordează rolul educației multilingve în promovarea dialogului intercultural și în consolidarea relațiilor educaționale și culturale dintre România și Republica Moldova. Limba este prezentată nu doar ca instrument de comunicare, ci și ca expresie a identității, a memoriei colective și a apartenenței culturale. În acest context, educația multilingvă contribuie la însușirea limbii române și la dezvoltarea unei societăți bazate pe incluziune, cooperare și respect reciproc.

Un loc important îl ocupă activitatea Centrului Național de Educație Multilingvă din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, precum și promovarea metodologiei CLIL, care integrează învățarea limbii cu predarea conținuturilor disciplinare. Sunt evidențiate inițiativele de formare a cadrelor didactice și parteneriatele instituționale care susțin diversitatea lingvistică și modernizarea practicilor educaționale.

Totodată, articolul evidențiază dimensiunea literară a apropierii dintre cele două spații românești, subliniind importanța colaborării academice și a dialogului intelectual de peste Prut. Activitatea criticului literar Daniel Cristea-Enache în cadrul unor inițiative academice ale Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” ilustrează rolul criticii literare în cunoașterea și valorificarea patrimoniului literar basarabean.

În concluzie, educația multilingvă și colaborarea culturală sunt prezentate ca punți între comunități, generații și spații culturale, contribuind la consolidarea apropierii dintre România și Republica Moldova prin educație, literatură și dialog intercultural.

Cuvinte-cheie: educație multilingvă, dialog intercultural, limba română, metodologia CLIL, patrimoniu literar basarabean, România, Republica Moldova.

Abstract

The article explores the role of multilingual education in promoting intercultural dialogue and strengthening educational and cultural relations between Romania and the Republic of Moldova. Language is presented not merely as a means of communication, but also as an expression of identity, collective memory, and cultural belonging. In this context, multilingual education contributes to the acquisition of the Romanian language and to the development of a society based on inclusion, cooperation, and mutual respect.

An important focus is the activity of the National Center for Multilingual Education within the “Ion Creangă” State Pedagogical University of Chișinău, as well as the promotion of the CLIL methodology, which integrates language learning with the teaching of subject content. The article highlights teacher training initiatives and institutional partnerships that support linguistic diversity and the modernization of educational practices.

Furthermore, the article examines the literary dimension of the rapprochement between the two Romanian-speaking cultural spaces, emphasizing the importance of academic cooperation and intellectual dialogue across the Prut River. The activities of literary critic Daniel Cristea-Enache within academic initiatives organized by the “Ion Creangă” State Pedagogical University illustrate the role of literary criticism in exploring and promoting the literary heritage of Bessarabia.

In conclusion, multilingual education and cultural cooperation are presented as bridges between communities, generations, and cultural spaces, helping to strengthen ties between Romania and the Republic of Moldova through education, literature, and intercultural dialogue.

Keywords: multilingual education, intercultural dialogue, Romanian language, CLIL methodology, Bessarabian literary heritage, Romania, Republic of Moldova.

Este incontestabil faptul că limba nu este doar un instrument al comunicării, ci și un spațiu al memoriei, al identității și al întâlnirii dintre culturi. Prin limbă ne apropiem de istoria comunității din care facem parte, descoperim valorile care ne definesc și învățăm să înțelegem experiențele celorlalți. Într-o lume în care diversitatea lingvistică devine tot mai vizibilă, educația multilingvă nu mai poate fi privită exclusiv ca o direcție a politicilor educaționale, ci și ca o investiție în capacitatea societății de a construi relații bazate pe respect, înțelegere și cooperare.

A cunoaște mai multe limbi înseamnă a dobândi acces la universuri culturale diferite, la alte forme de exprimare și la perspective care ne pot îmbogăți propria viziune asupra lumii. Multilingvismul nu presupune abandonarea limbii materne și nici estomparea identității culturale. Dimpotrivă, atunci când este valorificat printr-o abordare pedagogică echilibrată, el poate deveni un mijloc de consolidare a competențelor de comunicare, de dezvoltare intelectuală și de apropiere între comunități. UNESCO subliniază importanța educației în limbile pe care elevii le înțeleg, evidențiind legătura dintre accesul la învățare, rezultatele educaționale și respectarea diversității lingvistice [1].

Această perspectivă capătă o semnificație aparte în Republica Moldova, un spațiu în care întâlnirea limbilor și a culturilor face parte din realitatea cotidiană. Aici, educația multilingvă trebuie să răspundă unei duble exigențe: să asigure accesul echitabil la cunoaștere și să creeze condiții pentru însușirea limbii române, alături de valorizarea limbilor materne ale comunităților etnolingvistice. Nu este vorba despre o competiție între limbi, ci despre construirea unui cadru educațional în care cunoașterea uneia să nu fie obținută prin negarea celeilalte.

 Dincolo de formulările documentelor europene, această idee are o semnificație profund umană: oamenii se pot înțelege mai bine atunci când au acces la instrumentele lingvistice necesare pentru a comunica și când diferențele nu sunt privite ca obstacole, ci ca oportunități de învățare.

Pentru România și Republica Moldova, această temă deschide și o perspectivă de apropiere culturală. Relația dintre cele două spații nu se construiește numai prin proximitate geografică sau prin instituții comune, ci și prin circulația cărților, a ideilor, a experiențelor pedagogice și a valorilor intelectuale. Limba română reprezintă un reper fundamental al acestui dialog, iar deschiderea către alte limbi și culturi îi poate amplifica rolul de punte între comunități. Într-o asemenea perspectivă, promovarea multilingvismului nu diminuează importanța limbii române, ci creează noi contexte în care aceasta poate fi învățată, utilizată și apreciată.

Lansarea Centrului Național de Educație Multilingvă la Chișinău reprezintă o inițiativă cu miză educațională și culturală. Un reper important pentru dezvoltarea educației multilingve în Republica Moldova îl constituie lansarea acestuia în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. La 26 noiembrie 2025, universitatea, în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari și cu sprijinul Suediei, a lansat această platformă națională destinată formării cadrelor didactice, cercetării și inovării în domeniul educației multilingve [3].

Importanța unei asemenea inițiative depășește dimensiunea organizatorică a înființării unui centru universitar. Ea ține de recunoașterea unei nevoi reale a sistemului educațional: aceea de a pregăti profesori capabili să lucreze cu elevi proveniți din medii lingvistice diverse, să valorifice resursele limbii materne și să faciliteze învățarea limbii române în contexte educaționale adecvate. Centrul își asumă obiective care vizează formarea profesională, dezvoltarea resurselor metodologice, cercetarea aplicată și promovarea bunelor practici, contribuind astfel la consolidarea capacității instituționale de implementare a educației multilingve [3].

Așadar, valoarea Centrului nu trebuie măsurată doar prin existența sa formală, ci mai ales prin ceea ce poate produce în timp: profesori mai bine pregătiți, metode de predare adaptate realităților lingvistice ale elevilor, resurse didactice relevante și o mai bună colaborare între instituțiile implicate în educație. Într-un domeniu în care rezultatele depind în mare măsură de competențele profesorului și de calitatea interacțiunii din clasă, investiția în formarea cadrelor didactice reprezintă una dintre condițiile esențiale ale progresului.

Un exemplu relevant îl constituie metodologia CLIL – Content and Language Integrated Learning, care presupune învățarea integrată a conținuturilor unei discipline și a unei limbi. Aplicată în mod adecvat, aceasta poate crea contexte autentice de utilizare a limbii, în care discipolul nu învață doar vocabular sau structuri gramaticale, ci folosește limba pentru a explora, a explica, a pune întrebări și a dobândi cunoștințe. În iunie 2026, Centrul a găzduit un program de formare a formatorilor în educație multilingvă și CLIL, organizat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI cu sprijinul Suediei, în cooperare cu UPSC și Ministerul Educației și Cercetării [4].

Dincolo de activitățile de formare profesională, Centrul Național de Educație Multilingvă își structurează activitatea în jurul unor direcții strategice care vizează dezvoltarea resurselor metodologice, consolidarea competențelor cadrelor didactice, cercetarea aplicată și promovarea cooperării naționale și internaționale. Un rol important îi revine elaborării și diseminării resurselor educaționale, susținerii unei rețele de formatori și experți, precum și facilitării accesului la bune practici în domeniul educației multilingve. Prin intermediul platformei sale digitale, Centrul pune la dispoziția comunității educaționale materiale didactice și resurse specializate, contribuind la profesionalizarea domeniului și la valorificarea diversității lingvistice ca resursă pentru incluziune și dialog intercultural.

Această dimensiune practică este esențială. Educația multilingvă nu se poate limita la enunțarea unor principii generoase; ea trebuie să se regăsească în pregătirea profesorilor, în proiectarea activităților didactice și în experiența concretă a elevilor. În instituțiile de învățământ în care limba română nu este limba de instruire, construirea competențelor lingvistice necesită continuitate, strategii adaptate și un climat educațional care să încurajeze participarea. În același timp, respectarea limbii materne poate contribui la crearea unui sentiment de siguranță și apartenență, favorabil învățării.

Centrul Național de Educație Multilingvă își asumă un rol important în promovarea și dezvoltarea educației multilingve în Republica Moldova, prin susținerea abordărilor pedagogice inovatoare, valorificarea diversității lingvistice și culturale și facilitarea schimbului de experiență între specialiștii din domeniul educației. Prin inițiativele sale, Centrul urmărește să contribuie la consolidarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice, la dezvoltarea unor practici educaționale incluzive și la extinderea cooperării dintre instituțiile de învățământ, mediul academic și partenerii educaționali. În această perspectivă, multilingvismul nu este privit doar ca obiectiv al învățării limbilor, ci și ca resursă pentru dialog intercultural, înțelegere reciprocă și apropiere între comunități.

În acest context, contribuția Suediei, prin sprijinul acordat proiectului implementat de CMI în parteneriat cu universitatea, ilustrează importanța cooperării internaționale în dezvoltarea unor inițiative educaționale cu relevanță națională. Parteneriatele de acest tip pot facilita schimbul de experiență, consolidarea competențelor profesionale și dezvoltarea unor mecanisme durabile de colaborare. Valoarea lor se confirmă însă în timp, prin continuitatea activităților, prin rezultatele obținute și prin capacitatea instituțiilor locale de a transforma sprijinul primit în practici educaționale sustenabile.

Din această perspectivă, Centrul Național de Educație Multilingvă poate deveni mai mult decât un spațiu de formare profesională. El poate funcționa ca un loc al întâlnirii dintre cercetare și practică, dintre experiența locală și expertiza internațională, dintre nevoile profesorilor și obiectivele unei educații orientate spre incluziune. Miza sa este, în cele din urmă, aceea de a contribui la formarea unor generații care să își cunoască limba, să respecte limbile celorlalți și să poată participa cu încredere la dialogul cultural european.

Critica literară și dialogul intelectual dincolo de Prut

Apropierea culturală dintre România și Republica Moldova se construiește nu doar prin proiecte educaționale și inițiative instituționale, ci și prin întâlnirea oamenilor care dau viață culturii: scriitori, profesori, cercetători, critici literari și cititori. În acest dialog, universitatea devine un spațiu privilegiat al circulației ideilor, în care literatura își redescoperă vocația de a uni experiențe, generații și sensibilități.

Prezența criticului literar Daniel Cristea-Enache în mediul academic de la Chișinău oferă un exemplu relevant al acestei apropieri intelectuale. Cadru universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, acesta a participat la activități academice organizate de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, susținând, între altele, prelegerea „Scriitori din Basarabia. O perspectivă critică și istoriografică”, în cadrul cursului de Istoria literaturii române [5]. În noiembrie 2023, contribuția sa la viața academică și culturală a universității a fost recunoscută prin acordarea Medaliei onorifice „Ion Creangă” [6].

Un moment deosebit de relevant pentru tema acestui articol îl constituie participarea lui Daniel Cristea-Enache la Conferința Științifică Internațională „Educația multilingvă și interdisciplinară în axiologia postmodernității”, organizată de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău în decembrie 2025 [8]. Prezența sa în cadrul unei manifestări științifice dedicate educației multilingve evidențiază deschiderea dialogului academic către personalități ale culturii române și relevanța întâlnirii dintre reflecția literară, educație și diversitate culturală.

Dincolo de semnificația acestor momente, întâlnirea dintre critica literară românească și mediul universitar din Republica Moldova vorbește despre continuitatea unui dialog cultural care nu se limitează la proximitatea limbii comune. El presupune schimb de perspective, reevaluarea patrimoniului literar și deschiderea către interpretări capabile să integreze experiențele istorice și culturale ale ambelor maluri ale Prutului.

Critica literară are, în acest context, un rol care depășește comentariul asupra operei. Prin rigoarea lecturii și prin capacitatea de a pune textele în relație cu epoca, istoria și sensibilitatea unei comunități, criticul contribuie la formarea gustului pentru lectură și la dezvoltarea spiritului interpretativ. Atunci când asemenea experiențe ajung în universitate, ele creează oportunități pentru studenți și profesori de a participa la un dialog viu cu literatura română și cu cei care o cercetează.

Este semnificativ, de asemenea, faptul că Daniel Cristea-Enache a participat la evenimente academice ale UPSC dedicate reflecției asupra educației și culturii, inclusiv la colocviul din aprilie 2024 consacrat educației transdisciplinare pentru solidaritate și demnitate [7]. Astfel de întâlniri arată că universitatea poate fi un loc al colaborării dintre domenii și generații, în care literatura, pedagogia și reflecția critică se susțin reciproc.

Într-un articol despre educația multilingvă, această prezență nu este una marginală. Dimpotrivă, ea amintește că apropierea dintre culturi nu se produce numai prin învățarea limbilor, ci și prin ceea ce oamenii aleg să transmită prin ele: opere literare, idei, experiențe și valori. Limba creează posibilitatea dialogului; cultura îi oferă profunzime; iar educația transformă întâlnirea într-o experiență care poate fi continuată de la o generație la alta.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. UNESCO. Languages in Education. Disponibil la: https://www.unesco.org/en/languages-education (accesat la 14.10.2026).
2. COUNCIL OF EUROPE. The Importance of Plurilingual and Intercultural Education for Democratic Culture. Recommendation CM/Rec(2022)1 and Explanatory Memorandum. Strasbourg, 2022. Disponibil la: https://www.coe.int/en/web/education/-/the-importance-of-plurilingual-and-intercultural-education-for-democratic-culture-1 (accesat la 12.10.2026).
3. UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU. UPSC lansează Centrul Național de Educație Multilingvă pentru promovarea diversității și învățării incluzive în Republica Moldova. 26 noiembrie 2025. pagina CNEM: Centrul Național de Educație Multilingvă – UPSC Disponibil la: https://upsc.md/2025/11/26/upsc-lanseaza-centrul-national-de-educatie-multilingva-pentru-promovarea-diversitatii-si-invatarii-incluzive-in-republica-moldova/
4. UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU. Constituirea rețelei naționale de formatori CLIL. 27 iunie 2026. Disponibil la: https://upsc.md/2026/06/27/constituirea-retelei-nationale-de-formatori-clil/
5. UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU. Raport metodic al Catedrei de Limba și literatura română, anul universitar 2022–2023. Disponibil la: https://cllr.upsc.md/wp-content/uploads/2023/12/Raport-metodic-catedra-LLR-22-23-nou.pdf
6. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, „Criticul literar Daniel Cristea-Enache a fost omagiat în cadrul Universității noastre”, 15 noiembrie 2023. Disponibil la: https://upsc.md/2023/11/15/ (accesat la 14.10.2026).
7. UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU. Un program inovativ de master pentru întreg spațiul românesc. 19 aprilie 2024. Disponibil la: https://upsc.md/2024/04/19/un-program-inovativ-de-master-pentru-intreg-spatiul-romanesc/
8. UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU. Conferința Științifică Internațională „Educația multilingvă și interdisciplinară în axiologia postmodernității”. 6 decembrie 2025. Disponibil la: https://upsc.md/2025/12/06/conferinta-stiintifica-internationala-educatia-multilingva-si-interdisciplinara-in-axiologia-postmodernitatii/

Svetlana DERMENJI este conf. univ. dr. la Centrul Național de Educație Multilingvă, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău