Dan Romașcanu2025 a fost un an de schimbări tectonice pentru lumea în care trăim. Se poate spune că a fost anul în care ordinea mondială stabilită după cel de-al doilea război mondial a încetat să mai existe. Unul dintre războaiele care au dominat actualitatea ultimilor ani a continuat în estul Europei. Celălalt, cel din Orientul Mijlociu, este suspendat printr-un armistițiu fragil, după câteva izbucniri de o violență fără precedent. Alianțele geopolitice sunt în mișcare și regruparea lor este cea mai importantă din ultimii 40 de ani, dacă nu chiar din ultimii 80 de ani. Europa, Americile, China se confruntă, fiecare dintre ele, cu probleme specifice, iar relațiile economice și politice dintre ele sunt încordate și în permanentă mișcare. În această ambianță, care unora le pare pre-apocaliptică, știința și tehnologiile avansate au continuat să fie influențate și să influențeze în mod semnificativ tot ceea ce se întâmplă în lume. Voi încerca în bilanțul tradițional de sfârșit de an al rubricii CHANGE.WORLD să rezum tendințele principale ale anului 2025, așa cum le văd eu în acest moment. Dincolo de cumpăna dintre ani, în primul articol al anului 2026, voi încerca să anticipez cele ce se vor întâmpla în anul care vine.
(sursa imaginii: https://medium.com/write-a-catalyst/10-things-to-do-before-2026-to-start-the-new-year-right-69d99c7be175)
Inteligența Artificială (IA) nu a încetat în niciun moment să fie pe primul plan al actualității. La bine și la rău. Arhitecții Inteligenței Artificiale au fost desemnați de revista TIME ca Persoanele Anului 2025. Investițiile în IA au menținut ritmul de creștere al economiei americane și în mare măsură al celei globale. Au fost investiți în acest an 400 de miliarde de dolari doar în centralele de date, adică în infrastructura hardware care face posibilă stocarea și prelucrarea informației IA. Domeniul acesta ține la niveluri record și bursa americană. 44% din valoarea de piață a primelor 500 de firme americane (S&P 500) este legată de această ramură economică. Experții financiari sunt îngrijorați și vorbesc despre o posibilă ‘spargere a bulei IA’, similară cu cea a imploziei acțiunilor marilor firme de comunicații și electronică de la începutul mileniului. Aceasta s-ar putea petrece dacă investitorii își vor pierde răbdarea sau dacă rezultatele firmelor implicate în IA nu vor fi pe măsura așteptărilor. De aici până la sfârșitul deceniului se prevede că vor fi investiți 7 trilioane de dolari, în timp ce încasările nete, în 2025, din produsele IA nu vor depăși 50 de miliarde. Desigur, multe dintre beneficii sunt indirecte și greu de evaluat, dar industria IA este și ea o operație economică și trebuie să transforme investițiile în profit mai devreme sau mai târziu. Dar nu prea târziu.
(sursa imaginii: www.usatoday.com/story/news/nation/2025/12/11/time-person-of-the-year-2025-architects-ai/87714617007/)
Progresele tehnologiei IA au continuat să fie spectaculoase în acest an. Domenii întregi trec printr-o revoluție generată de adoptarea noilor paradigme: de la avocatură la programarea de software, de la chimia proteinelor la diagnozele medicale. Progrese remarcabile au fost înregistrate în dezvoltarea și implementarea agenților IA care pot acționa în mod independent și colaborativ. Distribuirea sarcinilor entităților IA poate fi virtuală sau fizică, și una dintre direcțiile cele mai interesante este legată de implantarea agenților în roboti. Se estimează că în septembrie 2025 existau 4,3 milioane de roboți activi în lume. Totuși, implementarea IA în roboți este evident rămasă în urma chatboților care domină astăzi motoarele de căutare internetică. Colaborarea dintre Tesla și NVIDIA este de urmărit, ca și activitățile unor firme precum Google și OpenMind, care au lansat în acest an (în faze de testare) sisteme de operare cu capabilități IA pentru platforme robotice. Câteva anunțuri semnificative din ultimele luni sunt legate de domeniul componentelor pentru calcul optic. Acestea utilizează lumina în loc de electricitate pentru a efectua procesarea datelor, permițând calculelor să se deplaseze la viteza fotonilor, mai degrabă decât la cea a electronilor. Un cip mai mic decât un bob de sare, care poate fi montat direct la extremitatea unei fibre optice, folosește o „rețea neuronală difractivă” pentru a procesa imagini prin valorificarea difracției naturale a luminii, eliminând necesitatea unor componente electronice voluminoase sau a unor procesoare externe. Prin valorificarea circuitelor fotonice, procesoarele optice pot efectua multiplicări matriceale – nucleul rețelelor neuronale – extrem de rapid și cu energie minimă. Această inovație poziționează calculul optic ca o soluție revoluționară pentru problemele hardware ale Inteligenței Artificiale legate de viteza de calcul și de consumul de energie.
(sursa imaginii: https://venturebeat.com/ai/why-its-healthy-to-be-skeptical-about-ai)
Scepticismul fata de introducerea sistemelor IA este în creștere și el se combină cu rezistența firească a celor care își văd locurile de muncă sau chiar profesiunile amenințate. 50% dintre americani se declară astăzi mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați, un procentaj în creștere față de cei 37% din 2021. Problemele etice și de siguranță a informației sunt și ele permanent citate. Și totuși, securitatea datelor și transparența informației de comandă a sistemelor IA au fost tot timpul în atenția proiectanților acestor sisteme. Este răspunsul tehnologic pe care industria îl poate da îngrijorării exprimate de unii comentatori în legătură cu momentul în care aplicațiile IA ar putea depăși capacitățile umane și ar pune stăpânire pe întreaga activitate economică și socială ale omenirii. Este foarte la modă o carte – tradusa și în limba română – numită Vremea prădătorilor și scrisă de romancierul și eseistul italian-elvețian Giuliano da Empoli, în care acesta afirmă că ‘programatorii de multă vreme nu mai programează mașini și programează oameni’. În viziunea aceasta – preluată și discutată și de jurnaliști și experți în antropologie sau economie de la noi – ar exista deja o tentativă de a controla lumea prin tehnologie, care are ca personaje principale ‘elita din Silicon Valley’. Personal, aș pleda pentru mai multă precauție, pentru evitarea demonizărilor și pentru o înțelegere mai completă și mai corectă a domeniului IA. Cei care discută aceste subiecte ar trebui să renunțe la a folosi IA ca nume generic înșelător. IA are o definiție clară ca tehnologie și ca domeniu aplicativ. Nu orice aplicație digitală sau colaborare virtuală este în domeniul IA. Argumentele lor se referă în multe cazuri la o gamă mult mai largă de aplicații digitale. Inamicii și pericolele pentru societățile democratice trebuie, cred eu, căutate în altă parte. Ceea ce se creează în Silicon Valley – inclusiv aplicațiile cu capabilități IA – s-ar putea să facă parte din soluție, în orice caz nu sunt problema sau sursa relelor lumii moderne.
(sursa imaginii: www.space.com/space-exploration/launches-spacecraft/spacex-launches-23-starlink-satellites-to-orbit-on-brand-new-falcon-9-rocket-after-abort-photos)
2025 a fost un an turbulent și în ceea ce privește explorarea spațială, marcat de realizări semnificative, dar și de eșecuri, de reorganizări și de schimbări în programele agențiilor spațiale și ale firmelor care furnizează diferite componente. Telescopul Spațial James Webb continuă să facă descoperiri spectaculoase. Printre ele se află un nou satelit natural al lui Uranus numit S/2025 U 1, descoperirea unei exoplanete – 98-95b – care prezintă o activitate vulcanică intensă, semne de existență a oxigenului în galaxii îndepărtate și captarea unor explozii bruște de găuri negre care declanșează vânturi ultra-rapide, oferind noi perspective asupra originii Căii Lactee. În martie 2025, s-au întors în siguranță pe Pământ, după o ședere extinsă pe Stația Spațială Internațională (ISS), Sunita Williams și Butch Wilmore. Ei au aterizat în Golful Mexic cu o capsulă SpaceX Dragon, după aproape 9 luni în spațiu, o prelungire neplanificată a misiunii lor inițiale, de la bordul navetei Boeing Starliner. S-a înregistrat în 2025 un număr record de lansări orbitale (288 de lansări reușite, la data când scriu acest articol și probabil cel puțin 300 până la 31 decembrie). În domeniul zborurilor spațiale umane pe orbita joasă a Pământului, au fost lansate misiunile Fram2 (o misiune spațială privată cu echipaj uman, operată de SpaceX cu o navă spațială Crew Dragon finanțată de antreprenorul Chun Wang și lansată pentru prima dată în istorie pe o orbită polară), Cygnus XL (o misiune de reaprovizionare cu marfă către Stația Spațială Internațională, lansată cu succes la bordul unei rachete Falcon 9) și HTV-X (cunoscut și sub numele de Noul Vehicul de Reaprovizionare a Stației Spațiale, o navă spațială japoneză de marfă a agenției spațiale japoneze JAXA.). Zborurile spațiale din 2025 au inclus numeroase lansări ale companiilor private folosind vehicule de lansare reutilizabile (Falcon 9 al lui SpaceX și, pentru prima dată, și New Glenn al lui Blue Origin). Trei sonde robotice private au încercat să aselenizeze, rezultatele fiind un succes complet (Blue Ghost M1 al firmei Firefly Aerospace) și unul parțial (IM-2 al firmei Intuitive Machines). Printre momentele importante ale anului în știința sistemului solar s-au numărat lansările și operațiunile inovatoare a șapte misiuni de heliofizică și meteorologie spațială. SpaceX se aștepta să efectueze o demonstrație de transfer de propulsor în spațiu folosind două nave spațiale andocate în 2025 – o etapă importantă care ar fi permis firmei să realimenteze vehiculul lor Starship HLS, pentru o demonstrație de aselenizare fără echipaj. Misiunea demonstrativă de transfer de propulsor a fost amânată pentru 2026, deoarece SpaceX a suferit o serie de eșecuri cu programul său Starship în 2025 și nu a realizat niciun zbor orbital al vehiculului. În 2025, omenirea a avut parte de prima vedere de aproape a unui nou obiect din Sistemul Solar, asteroidul principal din centura lui Donaldjohanson, vizitat de sonda Lucy a lui NASA. Agenția spațială chineză a lansat misiunea de returnare a mostrelor de asteroid Tianwen-2, iar NASA a lansat sonda spațială ESCAPADE pentru a studia atmosfera planetei Marte. China menține în prezent pe orbita joasă a Pământului stația spațială Tiangong (Palatul Ceresc), o stație modulară, cu echipaj permanent. Să ne amintim și că Rusia și China au un acord spațial major, semnat în 2024, pentru construirea Stației Internaționale de Cercetare Lunară (ILRS), o bază lunară comună pentru cercetare științifică, care vizează o fază operațională până la mijlocul anilor 2030. Dacă acest program de cooperare va deveni realitate, el va fi principalul concurent al programului american Artemis. Între timp însă, platforma principală de lansare a cosmodromului Baikonur din Kazahstan, folosită de Rusia pentru a transporta echipaje și marfă spre Stația Spațială Internațională (ISS), este temporar scoasă din funcțiune din cauza unui accident major petrecut pe 27 noiembrie 2025, când o platformă de serviciu s-a prăbușit în șanțul de flăcări, în timpul lansării unei nave Soiuz. Acest lucru a oprit capacitatea Rusiei de a trimite echipaje spre ISS, iar reparațiile pot dura multe luni până la mai mult de un an.
(sursa imaginii: https://semiengineering.com/automotive-ecosystem-pivots-around-sdv/)
Voi mai menționa pe scurt câteva alte descoperiri spectaculoase și semnificative anunțate în 2025. În domeniul terapiilor genetice personalizate, oamenii de știință au dezvoltat un tratament pentru epilepsia focală rezistentă la medicamente, care livrează gena care produce proteina LGI1 (ce reglează semnalizarea electrică dintre neuroni) direct în creier, pentru a stabiliza activitatea neuronală, în timp ce, într-un prim studiu clinic pe oameni, o terapie personalizată bazată pe CRISPR (editare genetică) a fost utilizată pentru a trata un băiețel cu o tulburare metabolică care îi pune viața în pericol, oferind un model pentru medicina personalizată. Progrese semnificative au fost anunțate și în domeniul calculului cuantic, inclusiv anunțul de către Microsoft al cipului Majorana 1, bazat pe o nouă arhitectură de nucleu topologic, apropiind momentul când vor putea fi soluționate probleme complexe la scară industrială. Industria auto în 2025 a fost caracterizată de presiuni pentru adoptarea accelerată a tehnologiei vehiculelor definite prin software (SDV), care ar duce la transformarea mașinilor în platforme cu actualizări continue de software, asta într-un peisaj în schimbare al cererii de vehicule electrice, cu ezitări ale consumatorilor și interes crescând pentru vehiculele hibride.
Orice s-ar zice, trăim vremuri interesante. Rubrica CHANGE.WORLD va fi alături de cititorii ei și în anul viitor, pentru a încerca să înțelegem împreună evenimentele și a discuta impactul lor asupra economiei, a societății și a vieților noastre.
Sărbători Fericite și La Mulți Ani!
