Gata cu puritatea
lacrimilor stoarse
la limita suferințelor iraționale.
Gata cu nodurile destinului
rămase în gât
sau aruncate în penumbra
deșeurilor sufletești.
De acum, voi zvârli metodic
rahatul existenței
fix în ventilatorul norocului,
ca să murdăresc voluntar
pergamentul fals imaculat
al istoriei contrafăcute.
Gata cu empatia plurivalentă,
cu solidaritatea umană:
facile poeme de bună înțelegere
concepute de mintea mea bolnavă
de atotminoritar naiv și slab.
Gata cu arta compromisului
și cu poza de porumbel al păcii.
De acum folosesc permisul de port armă
adică cuvântul dăruit de Dumnezeu,
ascuțit ca lama de cuțit
ce taie în carnea vie a realității
fără tăceri, fără pauze, fără poticneli.
Asasin al clipei, soldat al veșniciei.
16.09.2025