Sergiu CrăciunMă chemi ușor și nu-ți răspund
mă-ntorc la tine și-mi strigi
delicat numele
pe buze…
șoaptele-s reci
lacrimile te-ar inunda
de-aș plânge-un minut
și-aștept să mă chemi
mereu, iar și iar.
Te chem, mă chemi…
un strigăt nu-mi e de-ajuns
doar privirea mă pierde
în valuri
în valuri ce mă rătăcesc
privirea mereu țintită
mă umple de-al tău farmec
dorul nu-mi încape
mă sfâșii de lamentarea-ți
și-aștept să mă chemi!
