Drumuri îmbrățișate
râd acum fără noi,
e timp cu miez de cireș
și ploaia curge peste crini
cu lacrimi de măceș.
Dragostea s-a stins din aprins
cu o privire de floare,
și ploaia râde, râde alb,
e nuntă-n dantela de mare.
Drumuri îmbrățișate fără noi,
dar cui îi mai pasă
de sentimente rupte
în emoții de ploi…
Drumuri îmbrățișate plâng
prin flori de mac
într-un fulger de gând,
cade roșul din floare
pierdut, moare blând,
moare blând…
Atât a mai rămas
din tot ce-a fost,
dacă a fost… azi s-a stins,
ieri, prin ploaie a nins.
Era pe-nserat…
A rămas un sărut dezlegat.
13 iunie 2021