Literatura de aziLiteratura de azi
11.02.2016

Potemkin (fără Kami-Mura)

Cineast rus care a revoluţionat cinematograful la începutul secolului al XX-lea prin noi teorii de montaj, Serghei Mihailovici Eisenstein (23 ianuarie 1898 — 11 februarie 1948) a avut o mare dorință, aceea de a regiza “Capitalul” lui Marx. După părerea lui, regizorul trebuie să aibă o vastă pregătire culturală. De aceea studiile sale tind către o enciclopedie. Se întâlnește cu toate personalitățile epocii și studiază din toate domeniile. Concepția filosofică a lui Eisenstein pleacă de la Hegel, reflectarea lucrurilor în conștiință dă naștere unor sisteme dialectice de gândire.

Înainte de a se dedica filmului, el a colaborat la mai multe producţii ale teatrului „Proletkult” din Moscova. Din 1923 s-a dedicat filmului, afirmându-se drept un teoretician şi inovator remarcabil al „montajului de atracţii” şi al „nuvelei cinematografice”, idei pe care le-a aplicat în filme de pionierat precum „Greva” (1925), „Crucişătorul Potemkin” (1925), „Aleksandr Nevski” (1938) sau „Ivan cel Groaznic” (1944-1946).

f073152b14e852f49ecd87afb31d3fe6

Filmul „Crucişătorul Potemkin” (1925) este considerat de unii critici drept cel mai influent film de propagandă din toate timpurile, dar şi una din cele mai remarcabile creaţii cinematografice datorită impactului emoţional creat prin tehnica inovatoare de montaj a lui Eisentein. Subiectul filmului este revolta din 1905 a marinarilor de pe crucişătorul Potemkin împotriva ofiţerilor ţarişti, primii captând toată simpatia spectatorilor, iar ultimilor fiindu-le rezervată antipatia, prin portretizarea simplă şi clară la care a apelat Eisenstein. Cu toate acestea, el a fost foarte dezamăgit de slaba receptivitate a filmului în rândul spectatorilor sovietici din epocă, în timp ce critica internaţională a salutat cu entuziasm forţa şi caracterul inovator al filmului.

Pe cât au fost de apreciat în Occident inovaţiile sale în arta filmului pentru modul în care „a subliniat rezonanţele actuale ale istoriei şi a făcut din actualitate un motiv de demonstraţie şi de polemică”, pe atât „părintele filmului politic” a fost criticat de colegii sovietici.*

Foto de pe metropotam.ro

*sursa: zf.ro