Consiliu de familie

Ana intră la duș
Acolo sub șuvoiul de apă începe să se desfacă în părțile componente
Jumătățile ei se așază cuminți pe marginea căzii
Dezbaterea moștenirii ancestrale poate începe
Jumătatea apărării și jumătatea acuzării vorbesc în același timp așa că din bolboroseala lor nu se înțelege dacă ana e vinovată sau nevinovată
Sunt gata să se ia la bătaie
Jumătățile amorului încep să plângă pe ele totdeauna emoțiile le podidesc tocmai când ți-e lumea mai dragă
Apa curge peste lacrimile lor și le duce în necunoscut
Jumătățile umorului se umflă de râs până le dau lacrimile
Apa curge peste lacrimile lor și le duce în necunoscut
Pare de râsu’-plânsu’ toată dezbaterea asta cu ana care nici măcar nu are mere de moștenit
Subconștientul cu dublă personalitate se rupe ca de obicei în jumătăți cu ușurință și dezbaterea capătă un aer auster și doct
Inconștientul își face treaba conștiincios se separă de sine de la sine și sinele se divide și el neproductiv ca într-o joacă de-a popa-prostu’
Chiar și ochii își caută propria cale unul se duce la făină celălalt la slănină pare o orientare dependentă de regimul alimentar și de culoarea culoarelor pe care vine lumina rece separat de lumina caldă prin fereastra mică și opacă
E o alternanță în temperatura apei dușul e pe jumătate scoțian pe jumătate indecis ana se descurcă grozav e rezistentă așteaptă momentul potrivit să se întregească într-un prosop moale pufos
Apoi va dormi lipsită de griji și va visa jumătăți de îngeri care vor concilia așa cum le este sortit binele cu răul urâtul cu frumosul erosul cu thanatosul departele cu aproapele pacea cu războiul
Ana știe ce înseamnă tăcerea
Ea are un atelier de creație de unde pleacă valuri de iubire ca la o inundație
Atât ar mai fi de adăugat: facem un duș împreună?