Cuvinte intrate la apă

Mă scald extatic
printre mângâieri de lumină
și clăbuci de beatitudine.
Mă copleșește spuma fericirii
aici în paradisul terestru
dimprejurul lacului Lugano.
Mă îmbăiez în irizările destinului
printre șoaptele karmei
extaziat de clipocitul fluidului vital
și reflexiile străvezii ale liniștii cosmice.
Plutesc agățat de paiul
versului unic ce-l aproximez
din cuvinte intrate mereu la apă.
Cred că e botezul meu întârziat
binecuvântat de torentele munților
adunate în căldarea magică a lacului.
Probabil nu voi plăsmui niciodată poezie
doar stări de spirit sfințite de ape pure.