Marcel Vișa 
Un mort îți lipsește doar ziua, noaptea oricum ar fi dormit.
Dacă a fost iubita sau iubitul tău,
îți lipsește doar după-amiaza,
tot restul zilei ar fi fost plecat/ă
la job, iar noaptea nu mai dormeați împreună de ceva timp.
Dacă a fost prietenul tău cel mai bun,
îți lipsește doar sâmbăta, când, împreună,
cu berile în față ați mai fi stat la taclale,
după-amiaza întreagă, la cea mai nouă cârciumă din oraș.
Dacă a fost fratele sau sora ta,
îți lipsește doar seara,
când v-ați fi certat la telefon pe chestiuni de moștenire.
Oricum ție ți se cuvenea mai mult pământ, ești întâiul născut,
dar uite că a trișat,
l-a luat pe tot.
Dacă a fost părintele tău,
îți lipsește doar duminica,
atunci ar fi întins masa și v-ar fi chemat pe toți (fiii lui)
din cele patru vânturi,
în rest, fiecare, ocupați cu ale voastre l-ați dat uitării.
Un mort îți lipsește doar ziua, noaptea sunt toți lângă tine,
îi ții la pieptul tău, te strâng în brațe,
îi încălzești cu respirația ta, visezi pentru ei,
iar ei, la rândul lor, te visează
mai mort decât sunt ei toți la un loc.
