Simona Barlaboi Plouă.
Ne plouă în gând soare din Cosmos când ne amintim unul de altul,
Iar privirile noastre se întâlnesc într-o ploaie de zâmbete, ca o ploaie de stele.
Ne este o ploaie de dor să ne atingem frunțile, să ne gustăm respirația, să ne gâdilăm cu genele pe obraji.
Plouă.
Ne este a trăire în prezent
Ca un pământ ce-și cere ploaia,
Ca o îmbrățișare ce-și cere emoția,
Ca o iubire ce-și cere sinceritatea.
Plouă.
Să ne plouă cu tot ce suntem și știm numai noi… Doi!
