Etgard Bitel Se pare că China a înființat zeci de „posturi de poliție de peste mări” în țări din întreaga lume, despre care activiștii pentru drepturile omului se tem că ar putea fi folosite pentru a urmări și hărțui dizidenții, ca parte a reprimării corupției de către Beijing.
Se presupune că în Europa ar fi fost înființate astfel de posturi în 30 de țări, prioritate având țările membre ale Uniunii Europene.
Astfel, au fost depistate posturi presupus ilegale în Spania (8), în Italia (4), câte trei în Franța şi Portugalia şi unul în Germania.
Informațiile despre aceste posturi au subliniat îngrijorările cu privire la influența Partidului Comunist Chinez aflat la guvernare asupra cetățenilor săi din străinătate, uneori în moduri considerate ilegale de alte țări, precum și subminarea instituțiilor democratice și furtul secretelor economice și politice de către organismele afiliate unui stat-partid.
Grupul non-guvernamental Safeguard Defenders a publicat luna trecută un raport numit „110 Overseas. Poliția transnațională chineză a devenit sălbatică”, iar acesta s-a concentrat pe posturile de poliție deschise de China în străinătate.
Irlanda tocmai a închis un astfel de post chinez care opera fără nicio autorizație pe teritoriul irlandez, potrivit RFI.
Guvernul olandez a declarat săptămâna aceasta că analizează dacă două astfel de stații – unul, un birou virtual în Amsterdam și celălalt, la o adresă fizică din Rotterdam – au fost înființate în Țările de Jos.
„Investigăm activitățile acestor așa-zise centre de poliție. Odată ce vom avea mai multă claritate asupra chestiunii, vom decide asupra măsurilor adecvate”, a declarat Ministerul Olandez al Afacerilor Externe într-o declarație trimisă către The Associated Press. „Nu am fost informați despre aceste centre prin canale diplomatice.”
Ministerul a adăugat: „Dacă evoluțiile prezentate în raportul Safeguard Defenders amenință să întărească sentimentele de intimidare și amenințări în rândul comunității chineze olandeze, acesta este un lucru rău, iar guvernul este de părere că ar trebui luate măsuri împotriva acestui fapt.”
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că „autoritățile chineze de securitate publică respectă cu strictețe dreptul internațional și respectă pe deplin suveranitatea judiciară a altor țări”.
„Nu sunt secții de poliție, ci mai degrabă centre pentru a ajuta cetățenii chinezi să reînnoiască documentele”, a declarat acesta, la o zi după ce guvernul olandez a ordonat închiderea acestora, pe fondul unei anchete asupra activităților lor.
Guvernul olandez a anunțat că va investiga dacă birourile au funcționat ilegal în numele Beijingului, în urma rapoartelor RTL News și a site-ului „Follow The Money” că două astfel de birouri au îndeplinit funcții, inclusiv reînnoirea de la distanță a permiselor de conducere pentru cetățenii chinezi, fără statut diplomatic oficial.
Aceasta a urmat acuzațiilor, respinse de ambasada chineză la Haga, conform cărora unul dintre birouri ar fi hărțuit și un disident chinez care locuia în Țările de Jos.
Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a postat pe Twitter că „din moment ce nu a fost solicitată nicio permisiune” din partea Țărilor de Jos pentru deschiderea acestor birouri, ministerul olandez de externe l-a informat pe ambasadorul chinez că acestea trebuie să se închidă.
Întrebat despre acuzația olandeză și dacă China a notificat Olanda despre posturi, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a respins acuzațiile.
„Organizațiile pe care le-ați menționat nu sunt posturi de poliție sau centre de servicii de poliție”, a declarat Zhao într-o întâlnire regulată la Beijing cu jurnaliștii străini. „Activitățile lor sunt de a ajuta cetățenii chinezi locali care trebuie să solicite online reînnoirea permisului de conducere expirat și activități legate de serviciile de examinare fizică prin furnizarea lor la fața locului”, a adăugat Zhao. „Personalul serviciului este format din voluntari chinezi entuziaști din străinătate, nu ofițeri de poliție chinezi. Sperăm că părțile în cauză să nu aibă pretenții nerezonabile”.
Cu o zi mai devreme, un alt purtător de cuvânt al ministerului, Wang Wenbin, a negat, de asemenea, că Beijing a făcut ceva greșit, sunând la stațiile care oferă servicii pentru chinezii din străinătate.
„Din cauza impactului COVID-19, mulți chinezi din afara țării nu se pot întoarce în China la timp pentru a se ocupa de chestiuni precum reînnoirea permisului de conducere. Pentru a-i ajuta, ministerele locale chineze relevante au deschis platforme de servicii online, ajutând în principal cetățenii chinezi care au nevoie în gestionarea examinărilor fizice și a modificărilor permiselor de conducere”, a spus Wang.
Wang a adăugat că China a luat măsuri represive împotriva a ceea ce el a numit crime transnaționale, dar a spus că operațiunea a fost efectuată în conformitate cu dreptul internațional.
„Brațul executiv” al Uniunii Europene, întrebat dacă știe că alte țări UE se plâng că China a înființat secții de poliție pe teritoriul lor, a declarat că nu deține informații specifice. Comisia Europeană a spus că depinde de țările membre să investigheze astfel de acuzații, deoarece ar fi o chestiune de suveranitate națională.
Autoritățile din Germania investighează, de asemenea, dacă China menține o secție de poliție extrateritorială ilegală la Frankfurt, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.
Ancheta germană a urmărit să verifice un raport al grupului activist spaniol Safeguard Defenders, care afirma că China a înființat birouri de poliție nedeclarate în 30 de țări, inclusiv Germania, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului german de interne.
Fenomenul acestor posturi de poliție este extins în toată lumea.
În Tanzania, atât poliția, cât și Ambasada Chinei au negat prezența unei secții de poliție conduse de chinezi în centrul comercial și fosta capitală a țării, Dar es Salaam, după ce BBC a raportat despre asta.
„Fabricați povești”, a scris ambasada pe Twitter, numind raportul un exemplu de dezinformare care vizează crearea de defecțiuni în relațiile China-Africa.
De-a lungul deceniului său petrecut la putere, președintele chinez Xi Jinping a impulsionat o acțiune anticorupție necruțătoare care a vizat zeci de milioane de cadre ale Partidului Comunist investigate și a extins procesul în străinătate, prin intermediul unei perechi de campanii cunoscute sub numele de Sky Net și Fox Hunt. Ambele au sarcina de a localiza oficialii presupuși corupți care au fugit în străinătate și de a-i convinge să se întoarcă în China cu bunurile lor de stat furate.
De când China a început să se deschidă în anii 1980, corupția a fost o problemă majoră în rândul celor care beneficiază de acces la fonduri și resurse de stat cu puține garanții în vigoare. Numerarul a fost adesea scos în străinătate, în special în SUA și în alte țări fără tratate de extrădare cu China.
Cu toate acestea, la fel ca și în cazul campaniei interne anti-corupție, Sky Net și Fox Hunt sunt adesea văzute că vizează oponenții politici sau pe cei acuzați de crime de natură ideologică nerecunoscute în alte țări. China este, de asemenea, acuzată că folosește metode coercitive, cum ar fi amenințările împotriva membrilor familiei care se află încă în China și chiar interzicerea membrilor familiei care sunt cetățeni străini să părăsească China după ce au făcut călătorii în țară.
Succesul campaniilor este neclar. Statele Unite s-au plâns că China a furnizat liste de nume cu puține sau deloc informații de coroborare cu privire la ceea ce sunt acuzați sau unde se crede că trăiesc. China a fost, de asemenea, acuzată că a trimis agenți în SUA pentru a se întâlni direct cu persoane căutate, ca mijloc de a ridica nivelul de intimidare.
Campaniile au început la scurt timp după ascensiunea lui Xi la șefia Partidului Comunist în 2012, iar un articol din aprilie din ziarul oficial China Daily spunea că Fox Hunt și Sky Net au fost reînnoite pentru 2022, susținând că anul trecut activitatea lor a avut ca rezultat întoarcerea a 1 273 de fugari și recuperarea echivalentului a aproximativ 2,7 miliarde USD.
„Vânătoarea de fugari în străinătate este o extensie a luptei împotriva corupției la domiciliu și sunt cele două domenii în lupta împotriva corupției. Cele două sunt împletite și se influențează reciproc”, a declarat Zhuang Deshui, șef adjunct al Centrului de Cercetare a Guvernului Curat de la prestigioasa Universitate din Beijing.
