La al XX-lea CONGRES…

Între 16-22 octombrie a avut loc la Beijing cel de al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez.

O privire asupra rezultatelor congresului ar putea să pară neinteresantă pentru Europa și pentru NATO, acum când toți ochii sunt îndreptați spre războiul din Ucraina. Având în vedere însă că China este a doua putere economică din lume și este întrecută de SUA doar datorită industriei militare a acesteia din urmă, cred că este absolut necesar să aflăm și să înțelegem ce s-a întâmplat la Beijing, pentru că hotărârile de acolo s-ar putea să influențeze tot ceea ce se întâmplă în lume.

Prin modificarea statutului care limita la două cadențe prezența secretarului general al Partidului Comunist Chinez, actualul lider chinez, Xi Jinping și-a asigurat un al treilea mandat ca secretar general al partidului, dar și a altor mandate în viitor, existând deja posibilitatea prezenței sale în funcție pe viață.

Acest al treilea mandat îi asigură lui Xi locul de cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong, fondatorul Republicii Populare Chineze.

Ca urmare a acestui succes, Xi Jiping a procedat imediat la remanierea noului Comitet permanent al Biroului Politic, introducând în locul „bătrânilor” doar loialiști.

Iată principalele concluzii de la cel de-al XX-lea congres al partidului:

Noul Comitet Permanent al Biroului Politic de șapte membri este format în întregime din loialiștii lui Xi, inclusiv șeful partidului de la Shanghai, Li Qiang, care este pe cale să-l înlocuiască pe Li Keqiang ca premier, în martie.

Rupând tradiția de control și echilibru al facțiunilor, care se întinde până la moartea lui Mao în 1976, Xi a instalat o configurație de conducere a loialiștilor la capătul extrem al predicțiilor. Unii analiști se așteptau – sau sperau – la includerea unui membru-simbol care nu era aliat cu Xi.

Cele mai flagrante trei omisiuni din noua conducere a Partidului Comunist din China au o trăsătură comună: toate au crescut prin Liga Tineretului și au fost considerate membri ai unei facțiuni cândva puternică a cărei influență Xi Jinping a zdrobit-o acum efectiv.

Premierul Li Keqiang și vicepremierul Wang Yang, ambii în vârstă de 67 de ani și suficient de tineri pentru a fi renumiți în Comitetul permanent al Biroului Politic, format din șapte membri, au fost excluși chiar și din Comitetul Central mai larg, deoarece Xi a instalat, așa cum spuneam, loialiști în posturile de top ale partidului.

Vicepremierul care, prin tradiție, avea o mare perspectivă, Hu Chunhua, care, la 59 de ani, fusese văzut de unii observatori ai partidului drept candidat pentru premier și odată chiar un posibil viitor președinte, nu a ajuns în Biroul Politic de 24 de oameni.

Omisiunile arată că Xi a reușit într-un efort de ani de zile de a eradica facțiunea, au spus analiștii.

„Despre Hu Chunhua, cred că aceasta a fost principala tactică a lui Xi Jinping de a închide facțiunea Ligii tineretului”, a spus Victor Shih, expert în politica de elită din China și profesor la Universitatea din California, San Diego.

Într-un incident dramatic considerat pe scară largă ca fiind un simbol al dispariției facțiunii, predecesorul lui Xi, Hu Jintao, care are 79 de ani și este veteran al Ligii Tineretului, a fost escortat în mod neașteptat de pe scenă la ceremonia de închidere de sâmbătă a congresului partidului.

Ce s-a întâmplat exact rămâne neclar, dar agenția de presă de stat Xinhua a declarat în două postări în engleză pe Twitter că are legătură cu sănătatea lui Hu.

Trei dintre cei patru noi membri ai Comitetului permanent îi datorează ascensiunea politică lui Xi, iar al patrulea se crede că este strâns aliat cu el.

Toți, cu excepția șefului partidului din Guangdong, Li Xi, au lucrat sub conducerea lui Xi în anii 2000, fie în bogata provincie Zhejiang, fie în Shanghai. Au fost promovați în timpul sau după perioada petrecută cu Xi, un semn clar că i-au câștigat încrederea și au beneficiat de patronajul său.

„Este cu adevărat remarcabil, în sensul că Xi este liderul chinez, în ultimii 40 de ani, care chiar a ajuns să-și aleagă propria echipă”, a spus Dali Yang, profesor de științe politice la Universitatea din Chicago.

„Avem victoria „armatei din Zhejiang” – persoane apropiate lui Xi Jinping care au împărtășit traseele de carieră cu el în acea provincie – și eliminarea a ceea ce puțin ar mai fi rămas din alte facțiuni”, a declarat Bates Gill, directorul executiv al organizației „Centrul pentru Analiza Chinei” de la Institutul de Politică al Societății Asia din New York.

După ce și-a constituit echipa de conducere cu aliați și cu statutul partidului modificat pentru a consacra autoritatea și ideile lui Xi drept „nucleu”, Xi are o mână complet liberă pentru a face și implementa politica, în bine și în rău.

Asta înseamnă că, dacă lucrurile se întorc, este mai greu să schimbi vina, spun analiștii. De asemenea, riscă să creeze o cameră de ecou a gândirii de grup, unde vocile alternative nu sunt auzite și feedbackul critic este reținut.

Yang Zhang, profesor asistent la Școala de Servicii Internaționale de la Universitatea Americană, a spus că „autocrația lui Xi poate provoca o respingere internațională mai puternică din partea țărilor occidentale conduse de SUA”.

Xi a deschis congresul printr-un discurs care indică continuitatea în direcția politicii, chiar dacă și-a redenumit viziunea pentru calea de urmat ca „modernizare în stil chinezesc” și a subliniat securitatea într-o lume din ce în ce mai periculoasă.

Ja Ian Chong, politolog la Universitatea Națională din Singapore, a declarat că rezultatul congresului partidului înseamnă probabil mai multă aserțiune chineză în politica externă și securitate.

Numirea lui Xi pentru un al treilea mandat nu a fost singura sa încălcare a normelor care au ghidat mult timp politica de elită a Chinei.

Excluzându-i pe Li Keqiang și Wang Yang, ambii în vârstă de 67 de ani, din Comitetul Central și din Comitetul Permanent al partidului, Xi a încălcat regula „șapte în sus/opt în jos”, conform căreia cei cu vârsta de 67 de ani sau mai puțin vor rămâne încă cinci ani.

De asemenea, fără explicații, a micșorat Politburo-ul la 24 de la 25 de persoane – numărul impar însemna că ar putea exista o departajare la voturi.

„În vreme ce Xi practică «politica unui singur om», nu mai este nevoie de o departajare, toată lumea va vota în funcție de ceea ce vrea Xi”, a spus Alfred Wu, profesor asociat la Universitatea Națională din Singapore.

De asemenea, nu există nicio femeie în Politburo pentru prima dată în 20 de ani.

Când Xi s-a alăturat Comitetului permanent, în 2007, având în vedere vârsta sa și componența comitetului, era clar că va fi pe cale să-l înlocuiască pe Hu Jintao, care deținea funcția de secretar general al partidului din China, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al lui Hu.

Nu a existat niciun moștenitor de când Xi a preluat puterea și a păstrat-o acum.

Niciunul dintre nou-veniții în Comitetul permanent nu este suficient de tânăr pentru a prelua conducerea în 2027 și a îndeplini două mandate după aceea, în conformitate cu normele politicii chineze. Cel mai tânăr este Ding Xuexiang, care are 60 de ani.

Absența unui succesor clar indică faptul că Xi ar putea dori să rămână peste trei mandate, crescând riscul politic și imprevizibilitatea, pe măsură ce rămâne mai mult timp la putere.

Lipsa unui succesor creează un risc pentru omul cheie – Xi are 69 de ani – și subminează normele de tranziție a conducerii, instituite după Revoluția Culturală din 1966-1976, pentru a evita repetarea luptelor lui Mao de a deține puterea pe termen nelimitat.

Pregătirea congresului partidului nu a fost deloc lină, China confruntându-se cu o încetinire economică bruscă, frustrare din cauza zero-COVID și înrăutățirea relațiilor cu Occidentul.

A fost și dramă în timpul congresului.

În ziua deschiderii congresului, duminica trecută, un protestatar a fost văzut târât pe terenul consulatului chinez din orașul britanic Manchester și agresat într-un incident pe care poliția îl investighează.

Cu câteva zile înainte de începerea congresului, autoritățile de la Beijing au îndepărtat bannerele extrem de rare de protest politic, de pe un pasaj superior din capitala chineză. Sloganurile au inclus un apel pentru înlăturarea lui Xi.

„Bănuiala mea este că acum vom vedea abordarea «completă Xi» pentru orice”, a spus Scott Kennedy, expert în China, la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

„Acest lucru ar putea însemna continuarea politicilor economice confuze, deoarece el echilibrează în mod clar creșterea cu echitatea, securitatea și obiectivele climatice și tensiunile mai mari cu Occidentul, pe mai multe fronturi”, a spus el. „Dar creează și posibilitatea ca, pe măsură ce China se confruntă cu mai multe probleme, Xi va fi în poziția de a schimba dramatic direcția, fără teama de a fi subminat de alte facțiuni.”

Cu Xi concentrat tot mai mult pe securitate și autosuficiență, mulți observatori ai Chinei se așteaptă la mai mult de la diplomația agresivă care a înstrăinat Beijingul de Occident pe probleme de la drepturile omului și presiunea asupra Taiwanului până la sprijinirea lui Vladimir Putin.

Deși este considerată abrazivă în Occident, această abordare agresivă este populară pe plan intern.

„Nu văd China făcând diplomație în alt mod. Crede că a găsit o formulă câștigătoare, de ce să se schimbe?” a spus un diplomat occidental la Beijing.

„Strategia Chinei urmărește să câștige țările „swing” pentru a obține voturi ONU”, a declarat marți diplomatul.

Cei de la Washington au spus că a luat act de Congres și a subliniat importanța menținerii unor linii deschise de comunicare.

Xi și președintele american Joe Biden se vor afla probabil în stațiunea indoneziană Bali luna viitoare, pentru o întâlnire a grupului G-20, dar nu este clar dacă se vor întâlni în persoană pentru prima dată în calitate de șefi de guvern.

Beijingul nu a spus încă dacă Xi va participa.

Între timp, o interdicție majoră din SUA asupra exporturilor de semiconductori către China alimentează și mai mult convingerea Beijingului că Washingtonul dorește să o controleze.

Odată cu avertizarea Xi despre o lume mai periculoasă, observatorii partidului se așteaptă ca Chen Wenqing, ministrul său pentru securitatea statului, să fie ridicat la un rol de top al securității Chinei, o primă promovare de acest fel despre care analiștii spun că sugerează o concentrare mai mare pe informații.

„În mod clar, nu vom vedea o relaxare a, să spunem, dinamica competitivă cu Statele Unite”, a spus Dali Yang, profesor de științe politice la Universitatea din Chicago, care a avertizat despre „gândirea de grup” într-o echipă a loialiștilor.

După ce a umplut primele rânduri ale partidului cu acoliții săi, Xi urmează să înlocuiască liderii din posturi birocratice cheie în cea mai mare remaniere din ultimii cinci ani.

Surse au declarat că șeful băncii centrale, Yi Gang, este probabil să se pensioneze anul viitor, Yin Yong, guvernator adjunct al băncii centrale din 2016 până în 2018, fiind considerat cel mai probabil să-l înlocuiască.

La fel ca mulți începători, el este un fost subordonat din zilele lui Xi ca șef de partid al provinciei de est Zhejiang.

Alți factori de decizie pro-reformă excluși din noul comitet central al partidului au fost „țarul” economic în exercițiu Liu He, în vârstă de 70 de ani, și șeful partidului băncii centrale Guo Shuqing, în vârstă de 66 de ani. Un altul, premierul Li Keqiang, urmează să fie înlocuit de noul nr. 2 al lui Xi, Li Qiang.

De asemenea, printre nou-veniți se numără și Ding Xuexiang, care era șeful de cabinet al lui Xi, numit în noul comitet permanent. El este așteptat de observatorii partidului să fie confirmat ca vicepremier în martie.

John Delury, profesor de studii chineze la Universitatea Yonsei din Seul, a spus că noua conducere reflectă predominanța lui Xi. „Dar istoria ne va aminti că niciun sistem politic de pe pământ nu a eradicat existența dezacordurilor interne. Poate dura timp, dar după ce o anumită facțiune este eliminată, în cele din urmă apare o altă facțiune.”

Hotărârea inițială post-congres a fost dură: investitorii globali au aruncat luni activele chineze, iar yuanul a scăzut la cel mai slab din ultimii 15 ani, din cauza temerilor că ideologia depășește din ce în ce mai mult creșterea sub cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong.

În special, speranțele investitorilor și ale nenumăraților chinezi că sfârșitul congresului va vedea autoritățile să înceapă să demonteze măsurile stricte de zero-COVID au fost zădărnicite de reiterarea politicii de către Xi.

Timpul ne va spune dacă vom avea în continuare o Chină cu un liberalism original, cu un „capitalism de stat” sau o reîntoarcere la o Chină conservatoare cu un comunism distrugător.