Etgard Bitel 
Sigur că expresia din titlu vă este cunoscută. A folosit-o și Caragiale și nu cred că este comparație mai potrivită pentru una din ultimile luări de poziție ale „marelui” președinte al Statelor Unite, Joseph Robinette Biden.
După ce dăduse drumul la „robinetul” cu spaime că s-ar putea ca Putin să folosească arma nucleară pentru a-și apăra cuceririle din Ucraina, nu de mult locatarul de la Casa Albă a declarat, în spatele ușilor închise, că nu crede în posibilitatea ca „țarul” de la Kremlin să folosească arma nucleară, dar există varianta folosirii armei chimice sau biologice.
Orice novice știe că diferența dintre arma nucleară și armele chimice sau biologice este ca distanța de la Pământ la cea mai îndepărtată stea (SDSS J122952.66+112227.8), cea ce înseamnă 55 milioane de ani lumină.
După părerea mea, nici arma chimică și nici arma biologică nu vor fi folosite în războiul din Ucraina pentru că Putin nu va risca o condamnare internațională suplimentară, chiar dacă ar putea folosi o substanță vezicantă împotriva unei mici comunități sau unități militare, substanță care nu ar produce mari pagube umane dar ar încinge și mai tare opinia publică internațională și așa inflamată de tot felul de zvonuri, știri și aprecieri anti rusești.
Ciudat este că Ucraina primește în continuare armament de la țări membre NATO, dar nu poate exporta grâne. Oricum ea reprezintă doar 4% din necesarul mondial de grâne, dar criza alimentară are în componentă, conform unor economiști „bine cotați”, războiul din Ucraina. Iar au întors-o ca la Ploiești.
Printre ultimele știri de importanță deosebită este și acea care privește întâlnirea dintre Putin și Erdogan din Kazahstan.
Interesantă este propunerea lui Erdogan de a media convorbiri privind războiul din Ucraina între Putin și Occident! Poftim? Unde este „statul independent” Ucraina în cadrul acestor convorbiri? Până acum, Putin spunea că nu va vorbi cu Zelenski. Ei bine, a întors-o ca la Ploiești și va vorbi „despre” Ucraina.
Tot Putin se răzbuna pe Occident și tăia exportul de gaze ruseșt,i amenințând Occidentul că va îngheța de frig la iarnă. Ei, aș! A vorbit cu Erdogan să vândă gaz rusesc Occidentului prin Turcia. Iar a întors-o ca la Ploiești.
Poate vă aduceți aminte că Biden declara, la începutul războiului din Ucraina, că Zelenski va învinge Rusia în două luni. A întors-o ca la Ploiești și declară că victoria Ucrainei va veni la iarnă. E drept că nu spune care iarnă.
Ultima știre pe care am citit-o (joi, ora 17.30) este că SUA vor să interzică aluminiul rusesc, ceea ce a dus la creșterea bruscă a cotației acestui metal la bursa de la Londra.
Iar au întors-o ca la Ploiești? Sau vor pace sau vor întețirea războiului?
Nu cred că Occidentul a auzit prea multe despre Ploiești, iar președintele SUA ar putea ști câte ceva doar dacă a citit istoria aviației americane din cel de Al Doilea Război Mondial, când piloții americani au bombardat rafinăriile pentru a bloca aprovizionarea armatei germane cu petrol. Și totuși se comportă conform sintagmei care provine dintr-un fapt real: construirea liniilor de cale ferată București-Ploiești (1872) și Ploiești-Predeal (1879) s-a realizat în intervale de timp diferite, iar motivele financiare au impus soluția folosirii liniei deja construită de la București până la Ploiești, unde constructorii liniei spre Predeal s-au legat direct în linia existentă în Gara Ploiești.
Trenurile de la București care mergeau spre Ardeal erau oprite în gară, locomotiva era decuplată de garnitură, intra pe o linie de manevră și era întoarsă pe o placă turnantă, acționată manual (astăzi cea existentă la depoul Ploiești Sud este acționată electric) și direcționată pe linia spre Predeal. Locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii, astfel ultimul vagon al trenului venit de la București, devenea primul.
Când trenul pornea, călătorii aveau un sentiment general de teamă că s-au suit într-o cursă greșită, acesta părând că se întoarce la București, deși, în realitate, rula pe linia spre Predeal.
Astăzi, politica mondială privind războiul din Ucraina se află mereu pe o placă turnantă ca aceea de la Ploiești și nu mai înțelegi nimic din ce vor „onorabili” politicieni.
