Radu Matei Todoran Mă priveşte în ochi
îmi intinde o mână
şi simţindu-mi curgerea
se grabeşte sa se amestece cu mine
să fim o diluţie completă
să putem folosi amandoi aceeaşi dorinţă
acelaşi zâmbet
aceeaşi şoaptă
Îmi place lupta ei
cu simultaneitatea
numai că ea nu ştie
că nimeni nu poate curge
împreună cu mine
pentru că nici eu nu pot curge
odată cu mine
ci pe rând
ca un şarpe
prin măruntaiele casei.
