Odilia Roşianu 
„Glasul roților de tren”, în Principatele Unite, își are originea în septembrie 1865. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a concesionat execuția liniei ferate București-Giurgiu unei societăți britanice, al cărei proiect s-a realizat în anul 1868, moment în care s-a inaugurat prima gară de călători București Filaret.
În același ani, Carol I a pus piatra de temelie a unei noi gări în București, Gara Târgoviștei, actuala Gară de Nord. Terenul îi aparținea doamnei Zoe Racoviță, nepoată a lui Dinicu Golescu și soție a lui Effingham Grant.
Inaugurarea acestei noi gări s-a realizat în 1872, și a coincis cu punerea în funcțiune a liniei ferată Roman-Galați-București-Pitești. Inițial, Gara de Nord a fost utilizată atât pentru transportul călătorilor, cât al mărfurilor, dar ulterior a devenit în exclusivitate o stație pentru călători.
După Războiul de Independență din 1877, în onoare eroilor căzuți în luptele de la Grivița, Calea Târgoviștei a fost redenumită Calea Griviței.
Duminică, pe 25 septembrie, în Salonul Regal al Gării de Nord, unde se găsește așternut un covor țesut la Agapia, în 1930 (regimul comunist a înlocuit stema regală cu ansamblul caracteristic, secera și ciocanul…), a avut loc o ceremonie dedicată aniversării a 150 de ani, a Gării de Nord. Din fericire, pe parcursul acesteia, s-a anunțat și că, în curând, va demara licitația de proiectare și execuție pentru reabilitarea gării, deoarece este o nevoie acută de u astfel de demers, pentru ca celebrata clădire să arate, cât de cât, a gară europeană.
Până atunci, să-i spunem „La mulți ani” gării unde începeau (și se sfârșeau) vacanțele copilăriei noastre, a celor din București, și să ascultăm melodia al cărei titlu a deschis acest articol.
(sursa foto: huff.ro)
