George Vigdorovits Se surpă lumina
și iese din prezent.
Torentul istoriei
se prăvălește peste capetele pătrate.
Chipurile cioplite
ce fac umbră pământului
se dezintegrează treptat.
Incertitudinea lui unu
cutremură altarul clipei.
În catedrala sufocantă a materiei
aerul e încărcat de înjurături.
Restul e poezie…..
