A 79-a zi de război

Aceasta nu este o analiză pro-rusă, ci o analiză militară și economică bazată pe date publicate de instituții și organisme abilitate. Este evident că Putin este criminal de război, cu atât mai mult cu cât, mascat, el duce un război împotriva SUA și a Uniunii Europene.

Invazia Rusiei, de aproape trei luni, a Ucrainei vecine a fost punctată de o planificare greșită, informații slabe, barbarie și distrugeri neplăcute. Dar ascunsă în luptele zilnice, este realitatea geografică că Rusia a câștigat pe teren.

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că forțele sale din estul Ucrainei au avansat până la granița dintre Donețk și Lugansk, cele două provincii rusofone în care separatiștii susținuți de Moscova luptă de opt ani cu armata ucraineană.

Afirmația ministerului, dacă va fi confirmată, întărește perspectiva că Rusia ar putea obține în curând controlul complet asupra regiunii, cunoscută sub numele de Donbas, în comparație cu doar o treime din aceasta înainte de invazia din 24 februarie.

Aceasta este departe de ceea ce păreau a fi marile ambiții ale președintelui Vladimir Putin când a lansat invazia: ocuparea rapidă și ușoară a zonelor vaste ale Ucrainei, inclusiv a capitalei Kiev, răsturnarea unui guvern ostil și înlocuirea acestuia cu un guvern cu fidelitate incontestabilă care ar asigura supunerea Ucrainei.

Cu toate acestea, captura Donbasului, combinată cu succesul timpuriu al invaziei ruse de a ocupa părți din sudul Ucrainei învecinate cu peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, oferă Kremlinului o pârghie enormă în orice negociere viitoare pentru a opri conflictul.

Rușii se bucură și de avantajul suplimentar al dominației navale în Marea Neagră, singura rută maritimă pentru comerțul ucrainean, pe care au paralizat-o cu un embargo care ar putea în cele din urmă să îngenuncheze Ucraina din punct de vedere economic și contribuie deja la o penurie globală de cereale.

Avril D. Haines, directorul serviciilor de informații naționale ale SUA, depunând mărturie în fața Comitetului pentru Servicii Armate a Senatului de la Washington, a avertizat marți despre un „conflict prelungit” în Ucraina, în timp ce Rusia urmărește câștiguri teritoriale extinse dincolo de regiunea Donbas, inclusiv crearea unui pod terestru pe coasta Mării Negre a Ucrainei.

Dar doamna Haines a avertizat că Putin s-ar lupta să obțină acele câștiguri fără o mobilizare sau un proiect la scară largă, pe care se pare că este reticent să-l comande deocamdată. Întrucât ambițiile teritoriale ale președintelui Putin sunt în conflict cu capacitățile limitate ale armatei sale, doamna Haines a spus că războiul ar putea intra „pe o traiectorie mai imprevizibilă și cu potențial de escaladare” în următoarele câteva luni, crescând probabilitatea ca Putin să emită amenințări directe de a folosi arme nucleare.

În ultimele câteva săptămâni, trupele ucrainene și ruse au fost angajate într-o uzură istovitoare, cu lupte aprige pe zone mici: un sat cade în mâinile rușilor într-o singură zi pentru a fi reluat de ucraineni câteva zile mai târziu.

Ucrainenii sunt din ce în ce mai dependenți de o infuzie de ajutor militar și umanitar occidental, în mare parte din partea Statelor Unite, unde Camera a votat marți seara pentru aprobarea unui pachet de urgență de aproape 40 de miliarde de dolari.

„Rușii nu câștigă și ucrainenii nu câștigă, iar aici suntem într-un impas”, a declarat locotenentul general Scott D. Berrier, directorul Agenției de Informații pentru Apărare a Pentagonului, care a depus mărturie. alături de doamna Haines.

Cu toate acestea, Rusia și-a atins practic unul dintre obiectivele sale principale: crearea unui pod pe uscat care leagă teritoriul rusesc de peninsula Crimeea.

Când Putin a ordonat invazia, cei mai pricepuți luptători ai armatei sale au debarcat din Crimeea și sudul Rusiei, confiscând rapid o panglică din teritoriul ucrainean de-a lungul Mării Azov. Ultima fortăreață a rezistenței ucrainene în această zonă, la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, a fost redusă la câteva sute de militari ucrainieni înfometați, acum blocați în mare parte în buncăre.

Dar eforturile forțelor ruse de a extinde și de a fortifica podul de uscat au fost complicate de forțele ucrainene desfășurate de-a lungul unui front est-vest care unduiește prin lanuri întinse de grâu și ocazional cuprinde sate și orașe.

Deși artileria și rachetele rusești au făcut ravagii în zonele rezidențiale, distrugând case și terorizând localnicii, armata rusă nu a angajat suficiente forțe pentru a deplasa linia în mod semnificativ sau pentru a amenința centrul industrial major din Zaporizhzhia, cel mai mare oraș din apropierea liniei frontului, a declarat, luna trecută, col. Oleg Goncharuk, comandantul Brigăzii ucrainiene de Asalt Munte, într-un interviu.

„Vor încerca să împiedice forțele noastre să avanseze și încearcă să-și consolideze pozițiile”, a spus colonelul Goncharuk, ale cărui forțe sunt dispuse de-a lungul frontului de sud-est. „Dar nu știm ordinele lor sau care sunt ambițiile lor.”

La spitalul principal din Kramatorsk, un oraș din Donețk, ambulanțe circulă zi și noapte, purtând soldați răniți pe front, care descriu că au fost prinși de bombardamente aproape constante.

Aproximativ 80% dintre pacienți sunt răniți de explozivi precum mine și obuze de artilerie, a declarat căpitanul Eduard Antonovsky, adjunct al comandantului unității medicale din spital. Din această cauză, a spus el, foarte puțini pacienți au răni grave. Fie ești suficient de departe de o explozie pentru a supraviețui, fie nu ești, a spus el.

„Fie avem răni moderate, fie morți”, a spus căpitanul Antonovsky.

Forțele ruse controlează acum aproximativ 80% din Donbas, potrivit oficialilor ucraineni, și și-au concentrat eforturile pe o pungă din teritoriul stăpânit de ucrainieni, cu Kramatorsk în centru.

Aproape zilnic, forțele ruse lansează atacuri cu rachete și lovituri aeriene asupra orașului însuși, dar cea mai mare violență este rezervată acelor locuri din raza de acțiune a artileriei ruse.

La aproximativ 100 de km nord-est de Kramatorsk se află Severodonetsk, unde artileria rusă, parcată la aproximativ 10 km în afara orașului rareori încetează bombardamentele, ceea ce face dificil pentru cei aproximativ 15.000 de locuitori care au mai rămas în zonă să se aventureze deasupra solului.

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale din estul Ucrainei au avansat până la granița dintre cele două teritorii separatiste Donețk și Lugansk. Câștigul teritorial, dacă va fi confirmat, ar întări perspectiva controlului rusesc asupra întregii regiuni Donbas.

Președintele Vladimir Putin a rostit un discurs sfidător pe 9 mai la Moscova, care a descris în mod fals invadarea Ucrainei ca pe o extensie a luptei împotriva nazismului în Europa. Dar, contrar unor așteptări, el nu a proclamat o escaladare a războiului.

În propriul său discurs, președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei a respins afirmația lui Putin de epurare a nazismului pentru a justifica invazia. Zelensky a spus că liderul rus a fost cel care „repetă crimele oribile ale regimului lui Hitler astăzi”.

Președintele Biden a semnat o versiune actualizată a actului Lend-Lease, prin care s-a furnizat ajutor Marii Britanii și altor aliați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deschizând calea pentru noi transporturi de arme către Ucraina. Separat, democrații din Congres au spus că plănuiesc să treacă rapid la un pachet de ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari.

Oleg Grigorov, șeful poliției din regiunea Lugansk, a comparat violența cu bătălia de la Stalingrad din cel de-al Doilea Război Mondial, când forțele sovietice au inversat situația împotriva naziștilor, dar numai după ce au suferit pierderi uriașe.

„Nu se termină niciodată. Deloc.”, a spus Grigorov. „Întregi cartiere sunt distruse. De zile, de săptămâni întregi, au bombardat. Ei anihilează în mod intenționat infrastructura noastră și populația civilă.”

Grigorov a spus că aproximativ 200 dintre ofițerii săi au rămas în oraș, unde rețelele de energie electrică și apă au fost distruse. Sarcina lor principală este să livreze hrană oamenilor care se adăpostesc în subsoluri și să îngroape morții.

Blocada Rusiei de la Marea Neagră asupra Ucrainei nu a diminuat dorința Kremlinului de a prelua controlul asupra orașului Odessa, cel mai important port ucrainean, care a fost supus mai multor atacuri cu rachete.

După ce mulți șefi de state și guverne au vizitat demonstrativ Ucraina și președintele Consiliului European, Charles Michel, a vizitat Odessa, unde a fost forțat să se adăpostească într-un adăpost anti-bombă din cauza unui atac.

Charles Michel, care s-a întâlnit cu prim-ministrul Denys Shmyhal al Ucrainei, a criticat Rusia pentru că a sugrumat exporturile de cereale ucrainene care hrănesc oamenii din întreaga lume.

„Am văzut silozuri pline cu cereale, grâu și porumb gata de export”, a spus Charles Michel într-un comunicat. „Această hrană atât de necesară este blocată din cauza războiului rusesc și a blocajului porturilor de la Marea Neagră, provocând consecințe dramatice pentru țările vulnerabile.”

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a cerut comunității internaționale să facă presiuni asupra Rusiei pentru ridicarea blocadei.

„Pentru prima dată în decenii nu există o circulație normală a flotei comerciale, iar portul Odessa este complet blocat”, a spus el. „Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în Odessa după al Doilea Război Mondial.”

Se preconizează că economia Ucrainei va scădea cu 30% în acest an, a declarat marți Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, înrăutățindu-și previziunile față de acum doar două luni, când a prezis o scădere de 20%.

Războiul „a pus economia Ucrainei sub un stres enorm, cu devastarea puternică a infrastructurii și a capacităților de producție”, a spus banca într-o actualizare economică.

Se estimează că 30% până la 50% dintre afacerile ucrainene s-au închis, 10% din populație a fugit din țară și încă 15% sunt strămutate în interior.

Banca a estimat, de asemenea, că economia Rusiei se va micșora cu 10% în acest an și va stagna anul viitor, cu o perspectivă sumbră, dacă un acord de pace nu va duce la relaxarea sancțiunilor occidentale.

După ce SUA și-a revitalizat industria militară, țările Uniunii Europene încep să sufere de lipsa gazului rusesc pentru că Rusia a oprit total gazele prin conducta Yamal din cauză că europenii nu s-au conformat în ceea ce privește plata gazelor în ruble. Semnalul dat de Kremlin este unul puternic. Gazprom și-a încetat definitiv livrările către Anglia, ca efect al comportamentului neprietenos al acestei ţări. Englezii se aşteptau să importe mascat din UE, doar că acum e imposibil. Cu întreaga livrare spre Europa oprită, cărţile se dau pe faţă.

Şi nu doar în ceea ce priveşte gazele. Aţi văzut acum două săptămâni problemele de pe piaţa nichelului. De fapt acestea erau unele premergătoare celor care urmează. Ca să înţelegeţi trebuie să ne întoarcem la începutul sancţiunilor, moment în care pe piaţa aurului de la Londra au fost delistaţi producătorii ruşi. Motivul era simplu de intuit, mai ales ca efect al rezervelor ruseşti de aur. Partea interesantă este că aceleaşi întreprinderi ruseşti care sunt interzise pe piaţa de aur, au liber pe piaţa de paladiu şi platină. Iar aici vine următoarea lovitură.

Paladiul, nichelul şi platina sunt metale esenţiale în economia automobilului electric şi în cea a chip-urilor. Rusia e un jucător important pe toate cele trei pieţe. Nu e primul producător mondial, ci al doilea după China. Pe pieţele de paladiu, nichel şi platină, occidentalii se uită-n altă parte, uitând de ruşi. Doar că ruşii nu uită şi nu iartă.

După gaz, urmează ca toate exporturile ruseşti să se facă în ruble. Asta înseamnă că preţurile pe toate pieţele pe care luptă ruşii vor exista în cotaţii atât în dolari, cât şi în ruble. Este începutul unei noi aşezări monetare. Iar asta e ceea ce politicienii din fiecare ţară occidentală „uită” să spună.

Suntem într-un moment de cotitură în care, vorba pokeriştilor, „s-a dat cu sec”. Chestiunea e simplă: poţi tipări bani, poţi păcăli fraierii, dar nu poţi niciodată să tipăreşti petrol, gaz, metale, mâncare ș.a.m.d. Ce înseamnă că s-a dat cu sec? Ruşii ies şi spun: noi avem materii prime şi produse agricole; chinezii spun: noi avem produse finite. Până acum anglo-americanii şi europenii spuneau: noi avem bani! De partea cealaltă a baricadei, dându-se „cu sec” se spune clar: bani avem şi noi, voi mai aveţi altceva?

Când politicienii nemţi le spun locuitorilor că nimeni n-a murit la 15 grade în casă, trebuie s-o luaţi literal. Fix aşa va fi! Peste 15 grade vor avea doar boierii. La nivel politic se ştie că în realitate despre asta e vorba. Cei aflaţi la baza sistemului mondial au dat semnalul că nu mai acceptă paraziţii. Iar acesta e cel mai grav semnal pe care UE&SUA nu ar fi vrut să-l vadă, mai ales acum.

Nemţii au avut o inflaţie oficială de 10% în martie. Germania e totuşi una dintre ţările Uniunii care are justificare economică, ceea ce, de exemplu, Franţa nu are! De asemenea, nemţii nu ascund crizele, doar le atenuează în măsura în care asta are sens. Dacă nu, preferă să taie coada câinelui. Francezii – şi majoritatea ţărilor din Vestul Europei – au un comportament paternalist, căutând să mascheze, apoi să facă o trecere treptată de la criză spre „un alt normal” Ce vreau să vă spun este că disperarea şi penuria care deja se văd în Germania se vor vedea peste tot în Europa.

Săptămâna viitoare va avea loc Conferința de la Davos (22-26 mai) și atunci poate că vom înțelege dacă Putin este „copilul rău al familiei” sau lucrează la ordin. Să nu vă închipuiți că „acolo sus” îi pasă cuiva de morții din Ucraina, de distrugerea infrastructurii și a economiei acesteia sau de soldații ruși morți. Sunt cu totul alte interese la mijloc.