George Vigdorovits Sărutul –
metafora-oglindă
a unor buze ce și-au regăsit
simetria vie a cărnii.
§
Coapsele tale –
două versuri cu rimă,
scrise cu patimă de anonim,
de mâna măiastră a naturii.
§
Dincolo de cortina putrezită
a frunzelor moarte
fac dragoste cu pământul.
Se va așterne și peste noi
blestemul alb
al neputinței de-a naște.
§
Îți dăruiesc testamentul sonor
al frunzelor etern foșnitoare,
înfiorate de suflarea rece
a saxofonului meu înnăbușit.
