Etgard Bitel Așa cum am mai spus, toată lumea este cu ochii pe războiul din Ucraina și uită celălalt război care ar putea fi mai dezastruos. Este vorba despre Coronavirus care, după opinia mea este un război biologic.
Războiul biologic provocat de Coronavirus continuă.
Cu câteva săptămâni în urmă publicam aici un material despre cine conduce lumea. Au fost cititori care mă cunosc și care m-au acuzat de boala numită„conspiraționism”.
Nu am încercat să intru în polemică cu ei pentru că nu obișnuiesc acest lucru. Le-am dat doar câteva indicații să citească unele site-uri pentru a se lămuri singuri.
Legat de aceasta le-am recomandat să citească și despre „isteria” provocată de Coronavirus.
La o primă analiză ar părea într-adevăr o isterie provocată de un virus care produce o pneumonie foarte puternica. Dacă însă analizăm cu ceva mai multă atenție fenomenul, vom vedea că treaba este mult mai serioasă.
Studiind tot felul de surse am ajuns la concluzia că toată această alarmă este orchestrată tot de acel grup despre care scriam în materialul menționat.
Iată despre ce este vorba.
Pe 18 octombrie 2019, „John Hopkins Center of Health”, în parteneriat cu Fundația „Bill și Melinda Gates” și „World Economic Forum”, au desfășurat un exercițiu cu simularea unei pandemii. Numit „Eveniment 201”. Exercițiul a simulat focarul unui nou coronavirus, modelat în mare parte pe SARS (Sindromul Acut Respirator Sever), o boală care afectează sistemul respirator al omului, fără vaccinuri cunoscute.
Exercițiul de simulare pandemică de Coronavirus din 18 octombrie 2019 a avut loc cu aproximativ 6 săptămâni înainte ca primul bolnav de Coronavirus să fie raportat la Wuhan, în China.
O coincidență? Eu cred că nu, și iată de ce: în diferite perioade, diferite personalități ale lumii politice și de afaceri s-au exprimat referitor la creșterea mondială a populației și implicațiile acestui fenomen.
Revenind la experimentul „Eveniment 201”, este de remarcat că exercițiul de simulare în laborator a avut asemănări tulburătoare cu virusul chinez.
După trei ore și jumătate, grupul a încheiat exercițiul de simulare și, în ciuda celor mai bune eforturi, nu au putut împiedica ipoteticul coronavirus să omoare 65 de milioane de oameni.
Nu știu cât de adevărata este aprecierea mea, dar cred că se aplică teoria lui Malthus într-o formă puțin modificată. Malthus (1766-1834) considera că sărăcia, bolile, epidemiile și războaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind că asigură echilibrul între numărul populației și cantitatea mijloacelor de subzistență.
Majoritatea țărilor afectate intră acum într-o nouă fază, aceea a războiului de uzură: va muri un om aici, doi dincolo, șapte în altă parte, și așa mai departe. Virusul va continua să-și facă treaba, iar țările afectate se vor „obișnui” cu el.
Dar reintrarea în normal va arăta altfel. Va fi un alt fel de „normal”, despre care încă nu știm prea multe. Știm doar că acest război combinat cu războiul din Ucraina a creat o criză economică mondială din care se va ieși foarte greu.
Dacă este să stăm strâmb și să judecăm drept, criza economică izbucnită în martie 2020 a venit total neanunțată, neașteptată și a surprins așa cum niciun alt fenomen economic din ultima sută de ani nu a surprins.
Este adevărat că toate analizele indicau o încetinire a creșterii economice globale pentru anul 2020, motivată de nesustenabilitatea ritmurilor înalte de creștere din economiile emergente (India, Brazilia, Argentina ș.a.) și de mediocritatea evoluțiilor din marile economii occidentale. Ceea ce s-a întâmplat însă a venit din nimic și a evoluat înspăimântător de rapid. Prima concluzie pe care o trag specialiștii în economie mondială este că nu s-a știut a prevedea acestă criză, că nu este înțeleasă pe deplin și, ca urmare, toate predicțiile făcute asupra pierderilor sunt în curs de actualizare săptămânal.
Una dintre lecțiile care se poate extrage din concluzia de mai sus ține de imposibilitatea prevederii unei crize economice generate de un dezastru produs pe cale naturală sau simulat a fi pe cale naturală. Ceea ce părea de necrezut la începutul lunii martie 2020 este deja un fapt: recesiunea s-a instalat și va afecta întreaga economie mondială. Ieșirea din această recesiune va arăta altfel de la țară la țară.
China va reuși să își minimalizeze pierderile cauzate de reducerea exporturilor prin dinamica pieței interne; SUA a alocat, pentru combaterea crizei 2 trilioane de dolari de la guvern și 2.3 trilioane de dolari de la Rezerva Federală; Japonia a alocat 1 trilion de dolari pentru revenire, iar Germania a aruncat în luptă 20 de procente din Produsul Intern Brut (PIB) pentru susținerea propriei economii.
Între timp, însă, a apărut războiul din Ucraina, care a dat peste cap toate calculele economiștilor din cauza deteriorării semnificative a relațiilor cu Rusia.
Oricum, eforturile de rezolvare a crizei economice după criza Corona și războiul din Ucraina vor duce la o criză financiară, pentru că legile economice așa spun și așa a fost demonstrat de-a lungul anilor.
În momentul în care apare criza financiară, guvernele țărilor atinse de criză care nu o pot rezolva cu resurse interne nu prea au multe soluții pentru aplanarea ei: majorarea taxelor sau impunerea de taxe noi, scăderea veniturilor în sistemul de stat sau împrumuturi pe piața bancară. Cum primele două soluții sunt complet nepopulare și ar putea duce la căderea guvernelor respective, rămâne cea de a treia soluție care, implicit, va crește datoria externă a țărilor și deci deficitul bugetar.
Aprecierea unuia dintre marii economiști ai lumii vorbea despre anul 2023 sau 2024 pentru revenirea economiei mondiale la nivelul anului 2019. Acum, în urma războiului din Ucraina, se pare că această țintă se îndepărtează
Revenind la posibilitatea împrumuturilor de pe piața bancară, trebuie să remarcăm că Banca Mondială, banca Fondului Monetar Internațional, a anunțat, pe 3 martie 2020, disponibilitatea de a ajuta statele membre (189 de state) în rezolvarea dificultăților provocate de pandemie, inclusiv prin finanțare de urgență.
Principalul finanțator al Băncii Mondiale a fost până acum SUA, dar cunoscând dificultățile actuale ale economiei americane, ca și saltul uriaș făcut de China (vezi numărul anterior al acestei publicații) este de presupus că viitorul finanțator va fi China.
O altă bancă care ar putea finanța guvernele este Banca Centrală Europeană (BCE), cu finanțator principal Germania. Această bancă a început deja achiziția de obligațiuni suverane în valoare de 1 000 de miliarde de euro începând din luna martie 2020 și prevede un „program de urgență contra pandemiei” în valoare de 750 de miliarde de euro.
Achiziția de către Banca Centrală Europeană a obligațiunilor suverane duce automat la posibilitatea impunerii de condiții politice statelor ale căror obligațiuni au fost achiziționate.
Cât despre Banca Mondială, este deja cunoscută imixtiunea ei în treburile interne ale statelor care s-au împrumutat de la ea.
Nicolae Văcăroiu, fost prim-ministru al României, absolvent al Academiei de Științe Economice de la București, Facultatea de Finanțe-Credit, spunea despre Banca Mondială: „Personal, nu cunosc vreo țară care să fi obținut succese în urma aplicării măsurilor de ajustare structurală impuse de Banca Mondială. Din contră, au avut ca efect adâncirea crizei economice, agravând situația deja critică a celor săraci”, iar Claudio Perez Paladino, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Argentina, spunea că, după ce a „renunțat la păguboasele sfaturi ale Băncii Mondiale”, această țară a avut o creștere economică spectaculoasă, iar „politica sa economică a adus beneficii nu numai statului, ci și tuturor cetățenilor săi.”
În aceeași ordine de idei, Victor Orban, prim-ministrul Ungariei, a înțeles intențiile Băncii Mondiale de a falimenta și îngenunchea state, așa că a făcut eforturi să plătească datoriile statului său la această bancă și, spre surprinderea tuturor, a dat afară, la propriu, reprezentanții Băncii Mondiale de pe teritoriul Ungariei.
Dacă cineva crede că există o boală a conspirativității și că fiecare stat se conduce independent, iată câteva demonstrații că inversul este valabil.
Legile economice sunt universal valabile, se învață la toate cursurile de Economie Politică și ele funcționează indiferent de regim.
În numărul trecut demonstram cum China este marele câștigător al acestui război, iar dacă privim viitorul Băncii Mondiale, putem spune cu ușurință că limba care se va vorbi acolo în viitor va fi limba chineză.
