Decada lecturii – o strategie de valorizare a textului literar de către subiectul receptor

Abstract

Conţinutul investigaţiei date se referă la demersul practic al asigurării principiului de valorizare a textului literar de către subiectul receptor prin activitatea Decada lecturii. Accepţia didactică promovată orientează cadrele didactice spre o activitate literar-artistică conştientizată, axată pe teoria educaţiei literar-artistice. Demersul orientativ şi cel practic bazat pe decodajul textelor literare, care este întotdeauna un act de valorizare (strict gnoseologică, ideologică, emoţională) demonstrează eficienţa formelor de organizare selectate în ideea dezvoltării atitudinii elevului faţă de opera literară.

Cuvinte-cheie:

Lectura, atitudini, educaţie literar-artistică, principii de dezvoltare a atitudinii faţă de opera literară, valorizarea textului literar, subiect receptor, decodajul textului literar, decada lecturii, forme şi mijloace instrucţionale, strategii didactice.

***

Una dintre activităţile care angajează personalitatea într-o permanentă explorare a propriei persoane, a propriei conştiinţe sau a lumii înconjurătoare este lectura. Impactul unei lecturi calitative denotă valenţe formative în dezvoltarea caracterului, aspiraţiilor, idealurilor umane. Subiectul educaţiei literar-artistice trebuie să conştientizeze participarea sa în actul de creaţie ca o modalitate sigură de dezvoltare, de maturizare. Dialogul virtual între cititor şi creator/scriitor prin intermediul operei literare este o condiţie mai mult decât necesară pentru acumularea experienţei lectorale şi nu în ultimul rând a experienţei de viaţă.

Dezvoltării atitudinii elevului faţă de opera literară se axează pe o serie de principii, care ar putea să le ofere elevilor libertatea imaginaţiei şi opiniei, prioritatea lor ca receptori de text artistic, să le stimuleze interesul de cunoaştere, să le actualizeze experienţa de lectură şi cea de viaţă. În activităţile educaţiei literar-artistice vom plasa accentul pe următoarele principii estetico-literare: principiul stimulării interesului pentru lectură al elevilor; principiul actualizării experienţei de viaţă şi a celei estetice a elevului; principiul creativităţii.

Respectarea acestor principii va coopta un şir de alte principii secundare ca: principiul operaţionalizării; principiul stimulării gândirii creative; principiul valorizării textului artistic de către subiectul receptor; principiul activizării experienţei de viaţă; principiul estetic; principiul priorităţii receptorului de literatură şi artă; principiul libertăţii imaginaţiei elevilor.

Principiul valorizări textului artistic de către subiectul receptor proiectează următoarea idee „decodajul unui text artistic este întotdeauna un act de valorizare (strict gnoseologică, ideologică, emoţională etc.) [10, p. 160]. Valorizarea textului artistic de către subiectul cititor este menţionată şi de A. Burov, E. Kviatokovski, M. Vulcănescu (1991).

Aspectul praxiologic orientează valorizarea textului artistic de către subiectul receptor în producerea situaţiilor de predicţie exemplificate mai jos, iar activitatea selectată Decada lecturii va urmări ca opera literară să fie supusă acţiunii de valorizare la fiecare lectură, cercetare, interpretare etc., adică de fiecare dată când receptorul o citeşte, o recită sau face referinţe la operă în contextul altor activităţi decât cea de lectură a textului dat. Ca rezultat al acestor interacţiuni operă – cititor, cititor – operă, opera literară este înzestrată cu o nouă valoare, numită valoarea in actu, o valoare care-i este comunicată de către cititor [8]. Cititorul, la rândul său, primeşte influenţele benefice ale operei literare, fiind astfel şi el valorizat.

Constatăm azi îngrijorarea faţă de faptul că un lucru mai detaliat, mai aprofundat în ceea ce priveşte formarea atitudinilor faţă de opera literară nu reuşeşte în cadrul lecţiilor curente, mai ales când opera literară este folosită mai mult ca o „cenuşăreasă” şi nu ca o regină.

Există posibilităţi de alternativă: ore opţionale, cercuri literare, activităţi extracurriculare care oferă oportunitatea de a folosi cu succes timpul în cadrul procesului instructiv, de a asigura o aprofundare în valorificarea ideilor operei literare. Or, lectura lăsată pe seama elevului nu va produce mari schimbări în cultivarea conştientă a interesului pentru lectură şi a preferinţelor literare.

Activităţile enumerate vor rezolva problema enunţată dacă se va crea un demers favorabil urmărind dezideratele educaţiei literar-artistice: cultivarea faptelor estetice; manifestarea sensibilităţii artistice prin lectură; raportarea emoţional-afectivă la mesajul textelor lecturate; cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare; exprimarea atitudinii personale faţă de textele literare citite, stimularea interesului durabil pentru lectură.

Demersul orientativ al activităţii Decada de lectură va favoriza realizarea obiectivelor propuse prin următoarele etape:

Se va anunţa elevilor că se află într-o decadă a lecturii. 10 zile de lectură conştientă, reflexivă, contemplativă. Literatura selectată de elevi poate fi coordonată de către profesor prin recomandare. E binevenit ca să se ţină cont de interesele copilului, dar şi cadrul didactic va urmări ca aceasta să se înscrie în parametrii estetici.

Lectura propriu-zisă elevii o realizează acasă, în pauze, deci în afara orelor de studiu. Fiecare zi va fi semnificativă, căci elevii vor participa la o competiţie lectorală. Important ca în aceste zece zile ei să reuşească lectura integrală a cărţii alese.

Decada lecturii poate fi adoptată şi în cadrul planului managerial al instituţiei de învățământ. Va urmări ca aceasta să încadreze un număr mare de elevi din instituţia dată. Activitatea comună va spori şi mai mult interesul pentru lectură. În acest sens se vor organiza un şir de activităţi incitante apte să contribuie la cultivarea elevilor prin lectură, care la rândul său va condiţiona un demers atitudinal de succes. Propunem un şir de tehnici posibile de realizat în cadrul decadei de lectură:

ZIUA I

1. Zilele cărţilor deschise: vizite ale elevilor din clasele superioare, primare, ale profesorilor din treptele superioare, primare la biblioteca şcolii; asistenţe la lecţii: oaspeţi – profesori din clasele superioare, primare, părinţi, elevi; activităţi de parteneriat; 10 zile de lectură intensivă;

2. Gazete de perete netradiţionale: prezentarea clasei sub forma unei cărţi; caracteristica clasei utilizându-se diferite texte literare: Povestea clasei; Întâmplări ciudate în clasa noastră; Legenda clasei; O zi de mister în clasa noastră; Peripețiile clasei noastre; Aventurile fericite ale clasei noastre; cei mai buni cititori ai clasei noastre.

ZIUA a II-a

3. Vizite şi ore de lectură la biblioteca liceului.

4. Concurs: Prima noastră (a clasei) carte despre „Nică din Amintiri din copilărie” (sau alt personaj literar). Lansare de carte. (clasa a –VI-a, a –IV-a)

ZIUA a III-a

5. Concursul declamatorilor de proză (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a)

6. Concursul declamatorilor de poezie despre carte (clasa a II-a – a IX-a)

7. Parada (Balul) personajelor literare (clasa a II-a, a VI-a): elevi îmbrăcaţi în personaje literare; transfigurarea elevilor în personaje literare prin prezentarea acestora din urmă.

8. Târgul de carte citită (clasa a –IV-a , a VI–a, a VIII-a)

ZIUA a IV-a

9. Festivalul, salonul cărţilor pentru copii (clasa a –III-a, a V-a, a VII-a,). Completarea jurnalului de lectură (caiet în care vor nota emoţiile , atitudinile proprii faţă de lectură, personaj, mesaj şi discuţiile cu colegul referitoare la textul citit). Completarea Agendei de Lectură şi Creaţie (fişei de lectură).

ZIUA a V-a

10.. Concurs „Ateliere de creaţie” (clasa a –III-a, a –IV-a): Activităţi de creaţie în baza textelor literare citite. Poezii despre textul citit. Scrisori personajelor literare, scriitorilor. Jurnale imaginare ale personajelor. Reprezentarea grafică a copertelor unor cărţi citite. Ilustrarea unor cărţi, etc.

11. Concursul pe staţii „Omul cititor e ca pomul roditor” (clasa a –II-a)

NB. Clasele pot fi prezentate de 6-8 elevi.

Itinerarele fiecărei echipe pot fi reprezentate prin hărţi, cărţi, etc.

ZIUA a VI-a

12. Olimpiada lecturii (clasa a –II-a – a IX-a)

• Cei mai buni cititori concurează la recunoaşterea personajelor literare, pasajelor de text.

• Concursul declamaţiei.

• Concursul creaţiei.

13. Întâlniri cu scriitorii pentru copii.

ZIUA a VII-a

14. Masa rotundă „Cum se face o carte?!” sau „De ce aş vrea să trăiesc în lumea lui Nică ( Guguță, Bobocel, Moromete, Puiu Faranga, Otilia, Ion Glanetaşu, Alexandru Lăpușneanu etc.)” (clasa a –IV-a, a –XII-a)

15. Excursii la bibliotecile municipale.(clasele I-XII)

16. Prezentări de carte (clasa a –II-a, a –III-a, a X-a )

• Fiecare clasă prezintă cartea citită la orele de lectură

17. Conferinţe de presă simulate (clasa a III-a, a XI-a). Copii în rol de scriitori. Copii în rol de jurnalişti. Prezentări de carte. Interviuri referitor la mesajul cărţilor prezentate.

ZIUA a VIII-a

18. TVC „Cele mai îndrăzneţe Amintiri din copilărie” ( clasa a –VII-a)

19. Gazete de perete „G. Călinescu – Model ilustru pentru tânăra generaţie”: ( clasa a –XI-a)

20. Scena liceului. „Concurs de dramatizare a unor opere literare”, clasele a VIII-a – a IX-a

ZIUA a IX-a

21. Concurs de inteligenţă:

„ În realitate, literatura unui popor izvorăşte din natura specifică sensibilităţi sale …”

(clasa a –X-a) (Eugen Lovinescu)

22. Şezătoare literară: „Cică a fost odată …” ( clasa a –VI-a): valorificarea poeziei populare; valorificarea cântecului popular; dansul popular; datini, obiceiuri din bătrâni; victorină folclorică; punerea în scenă a unui fragment; epilog de poveste; zicători, proverbe, ghicitori

ZIUA a X-a

23. Concursul „Celei mai enigmatice Otilii” (elevii – personaje literare – prezentarea lor artistică) ( clasa a –XI-a)

24. Excursii la Casa Limbii Române, la Muzeul de Literatură ( clasele a –VII-a – a –XII-a)

25. Evaluarea decadei. Decernarea premiilor.

Elevii claselor a IV-a, a IX-a, a XII-a, au participat în cadrul proiectului “Decada lecturii”, derulat pe parcursul disciplinei opţionale în: clasa a IV-a -„Eu şi cartea”, a IX-a – „Pro lectura”, a XII-a – „Lecturiada”.

Demers experienţial:

Experimentul formativ al cercetării noastre a înregistrat efecte formative care au fost dintre cele mai promiţătoare. Dezvoltarea atitudinilor elevilor faţă de opera literară a cunoscut eficienţa graţie antrenării elevilor în activităţi incitante, captivante, inteligente, variate. Activitatea de solemnitate desfăşurată în prima zi a dat start unor emoţii deosebite. Elevii au început o lectură intensivă; au avut posibilitatea sa-şi cunoască partenerii de proiect prin vizite reciproce. Iată câteva opinii la început de drum:

E una din zilele cele mai importante din viaţa mea. Suntem aproape o sută de elevi care ne vom gândi timp de zece zile la acelaşi lucru – lectura. (Irina L., clasa a IV-a)

Nici n-am crezut că în clasa a XII-a sunt băieţi care vor citi odată cu noi. Credeam că pe ei nu-i mai interesează decât maşinile, computerul şi… fetele. E o zi fantastică: Decada lecturii! (Mihaela P., clasa a IV-a)

Nu-mi prea place să citesc. Dar azi la “Deschidere”, mi-a stat tocmai ruşine că atâția colegi onorează cititul. Mă apuc serios de lectură! (Alexei R., clasa a IX-a)

În acest proiect voi reciti Ion de Liviu Rebreanu. Cred că în faza pre-Bac e cel mai bun lucru. Am întâlnit la deschidere un coleg din clasa a XII-a care vrea şi el să citească Ion. Cred că vom avea ce discuta. (Sergiu G., clasa a XII-a)

Ziua a doua a fost şi mai interesantă. Elevii au participat la o activitate interactivă, derulată pe parcursul unei ore astronomice cu titlul Posterul Citeşte şi tu!

Fiecare a contribuit la îmbogăţirea posterului realizând un colaj din hârtie colorată, carton, materiale naturale, prezentat de personajele operelor pe care le citesc. Clasa a IV-a a reprezentat posterul prin Căsuţa cu poveşti. Clasa a IX-a a redat o imagine subiectuală: un vrăjitor care se uită într-un caleidoscop şi vede personaje literare. Clasa a XII-a a ilustrat carnavalul personajelor literare. Iată câteva reflecţii din partea elevilor înregistrate după prezentarea posterelor:

M-am străduit să-l redau pe Robin Hood aşa cum mi l-am imaginat la începutul poveştii. Colegii chiar m-au întrebat pe cine l-am reprezentat, iar Denis a spus că vrea să citească şi el povestea. I-am povestit cît de curajos este şi că vreau să mă asemăn cu el. (Lucian L., clasa a IV-a)

Mi-am ales-o pe Smărăndiţa popii, căci fac lectura „Amintirilor din copilărie”. I-am desenat dinţii prea rari şi colegii mei au atras atenţia. De-odată m-am supărat, dar mai apoi chiar m-au pus să le povestesc ceva despre ea. (Cristina B., clasa a IX-a)

Ora aceasta chiar mi-a plăcut, căci am cooperat şi cu toţii am discutat despre personajele cărţilor noastre de parcă eram avocaţii lor. (Tatiana A., clasa a IX-a)

Eu am modelat din materiale naturale în poster personajul lucrării pe care o citesc – una din oile păstorului din „Toiagul păstoriei” de Ion Druţă. Am folosit lînă de oi. Colegii m-au întrebat de ce nu l-am arătat pe păstor. Eu m-am gândit că mioara a fost adevăratul pretext, motiv al existenţei păstorului, şi de fapt reprezintă un simbol sacru. (Cristina C., clasa a XII-a)

În figura de mai jos sunt prezentate secvenţe din lucrările elevilor în cadrul proiectului Posterul Citeşte şi tu!

Figura 1. Indici calitativi ale experienţei de valorizare a textului literar de către subiectul receptor pe baza posterului Citeşte şi tu!

Observăm preferinţa literară a elevului – cititor în contextul de mai sus şi atitudinea lui pozitivă faţă de un personaj, care îi serveşte drept model elevului. Activitatea de suscitare a interesului pentru lectură s-a produs la nivel de colegi. Imaginea creată a provocat discuţii care au generat reflecţii valorice determinate de trăsăturile personajelor. În răspunsurile de mai sus evidenţiem o pledoarie pentru: comunicare; creativitate; atitudine vizavi de mesaj, personaje, valori. Conexiunea cu educaţia plastică şi-a demonstrat rolul în dezvoltarea atitudinii elevului faţă de opera literară.

O activitate similară s-a produs în cadrul Paradei personajelor literare. Echipa clasei a pregătit câte trei elevi-deghizaţi în eroii cărţilor citite. Selecţia “Celor trei” s-a produs prin argumentul fiecăruia de a participa la paradă. Anume activitatea dată a constituit secvenţa urmărită de noi având ca pretext accentuarea personajului ca valoare, adică o manifestare atitudinală – pro personaj.

Reflecţii:

Am reuşit să-i conving pe colegi că Scufiţa roşie e cea mai „tare”. Nu i-a fost frică să vorbească cu lupul, e grijulie, căci a mers la bunica bolnavă, e amabilă când vorbea cu bunica-lup. (Scufiţa roşie – Cristina R., clasa a IV-a)

Grupul nostru n-a ezitat să mă aleagă pentru paradă. I-am convins cu demonstraţia hainelor pe care le-am adus de la casa de cultură a USM – bundiță, catrinţă, ie. Chiar mi-au zis că seamăn cu ea la caracter: îndrăzneaţă, sigură, insistentă. (Vitoria Lipan – Mariana T., clasa a-IX-a)

Am pledat pentru acest personaj din două motive: unul că seamănă prin virtuţile sale cu tatăl meu şi pentru că tatăl meu nu mai este, mi-am dorit să-l aduc în viaţă în aşa mod. (Ilie Moromete – Adrian N., clasa a XII-a)

Crâmpeiele de mai sus vorbesc de o atitudine declanşată. Ceea ce a fost lesne de observat este autocunoaşterea. Majoritatea elevilor au pledat pentru personajul ales, stabilind similitudini între ei (sau viaţa lor) şi erou. Atitudinea s-a marcat prin trasarea ataşamentului, prin detalierea virtuţilor, iar una dintre componentele manifestării propriu-zise, fiind puterea argumentului.

Din cele zece zile dedicate cărţii elevii au remarcat următoarele:

• Nu voi uita niciodată conferinţa de presă când ne-am jucat şi parcă am discutat pe adevăratelea cu personajele cărţilor citite – Guguță ne-a încântat pe toţi. Vreau şi eu o bancă şi o cuşmă ca a lui. M-am hotărât să stau de vorbă cu el serios, citind cartea lui Spiridon Vangheli, pentru că n-am citit-o încă. De ce să stau de vorbă cu el? Pentru că e isteţ, face atâtea pozne, nu rele şi cred că nu se întrece cu nici un alt personaj. (Dan S., clasa a IV-a)

• În cadrul decadei mi s-a părut foarte utilă Lansarea de carte. Grupul nostru s-a străduit să-l prezinte pe Nică din Amintiri din copilărie în cele mai deocheate trăsături. Am ilustrat fiecare năzbâtie. Am înţeles că nu prea am accentuat calităţile lui bune cum au făcut-o colegii noştri. Acum după lansare am pătruns mai adânc în ideea cărţii. Mai demult mi se părea că o poveste, ca o simplă întrebare, însă după ce ne-am gândit şi cum vorbeşte Nică selectând replicile lui, analizându-i cauzele poznelor, am înţeles cum se analizează un personaj şi cel mai important care este rolul lui în această povestire. Ceea ce m-a pus pe gânduri este că niciodată nu-mi analizam poznele, iar acum ştiu de ce copii le fac, cum le fac şi ce urmări pot exista. (Ion B., clasa a IX-a).

Valorizarea textului artistic de către subiectul receptor s-a realizat ca principiu de dezvoltare a atitudinii elevului faţă de opera literară prin următorii factori implicaţi: manifestarea sensibilităţii artistice prin lectură; demonstrarea preferinţelor literare; exprimarea atitudinii personale faţă de textele literare; prezenţa unui gust estetic, raportându-și afirmaţiile la o anumită situaţie narativă; emiterea judecăţilor de valoare, conturând virtuţile şi viciile personajelor şi totodată contribuţiile acestora în prestaţia artistică a operelor literare.

Strategia didactică selectată în cadrul experimentului de formare, realizată prin tehnicile: Momentul de lectură, Calendarul de lectură şi atitudine, Jurnalul de lectură, orele opţionale, cercurile literare, Decada lecturii asigură realizarea concomitentă a trei principii de dezvoltare a atitudinii elevului faţă de opera literară şi anume: operaţional, al valorizării textului artistic şi de stimulare a interesului pentru lectură. Intensitatea maximă de exprimare atitudinală se datorează permisivităţii principiilor date, asigurată de integralizarea lor. Efectul scontat se datorează factorilor constituenţi ai principiilor date: reorganizarea părţilor problemei; posibilitatea de simplificare a ei; încercările şi erorile selective; construcţia şi reconstrucţia modelelor de situaţie cu diferit grad de abstractizare; solicitarea operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea; acţiunea de creare şi de comunicare a unei valori pe care opera nu a avut-o încă la momentul acţiunii.

Resurse bibliografice:

1. Călinescu G. Principii de estetică .- Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1968, p. 103),

2. Curriculum şcolar, Clasele I-IV, Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Editura Lumina, Chişinău, 2003;

3. Cornea P. Introducere în teoria lecturii .- Iaşi: Polirom, 1998.-256 p.

4. Gherguţ L., Atitudine şi personalitate, Revista de psihologie, 1973, nr. 4, p. 415.

5. Marin, M., Eu şi cartea, Caiet de lectură şi creaţie, Univers Pedagogic, Chişinău, 2006.

6. Marin M. Didactica lecturii, Arad-Chișinău: Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Cartier 2013. 134p.

7. Oprescu, V. Aptitudini şi atitudini, Bucureşti, Editura Ştiinţa, 1991.

8. Parfene C. Literatura în şcoală /Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, 1997, pagina 16

9. Pâslaru Vl. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice .- Ch.: Museum, 2000

10. Radu, C., Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 129.

11. Şchiopu C., Receptarea operei literare: Condiţii, etape şi niveluri.// L. română, nr. 1-3.(139-141)/2007

12. Şchiopu C., Creativitatea la orele de literatură română// L. română, 1996, nr. 3.