Călin Vlasie 
De Blagoveștenie, în 2020, cum ar zice pe slavonește basarabenii, s-a stins la Paris, la 84 de ani, Paul Goma, născut în Orhei. Dumnezeu să-l odihnească! Un mare disident, printre puținii pe care i-am avut în acei ani. Un scriitor anticomunist notabil și un om extrem de contradictoriu. Zgomotos contradictoriu.
Am pățit cam la fel ca Ovidiu Pecican… l-am vizitat, am stat o zi întreagă la el, am corespondat o perioadă, l-am publicat și m-a înjurat… Nemulțumit nu știu de ce… Ca și Țepeneag… Făcuți amândoi, culmea ironiei, cam din același aluat… Îmi amintesc din discuția de atunci, sunt 29 de ani!, doar nemulțumiri și atacuri împotriva tuturor…
Poate de aceea textele lui par nesfârșite și nu de puține ori plictisitoare discursuri revendicative pe băncuța din fața porții. Am rămas cu impresia că Paul Goma s-a baricadat definitiv în anul 1977 și nu a mai văzut nimic altceva.
Nu am mai simțit nevoia să-l caut din 1992, deși am călătorit de multe ori la Paris. Un amănunt: lui Goma nu i s-a luat niciodată cetățenia română! Asta o știu de la Nicolae Manolescu.
.
