Mariana Badea 
MOTTO: „Iertarea nu schimbă şi nu şterge faptele. Cred că oamenii fac o confuzie: iau acceptarea drept iertare.”
(Ileana Vulpescu, „Arta conversaţiei”)
I. Prepozițiile DINTRE; PRINTRE; ÎNTRE
Înaintea articolelor UN şi O se folosesc totdeauna DINTR-; PRINTR-; ÎNTR-, niciodată: din, prin, în.
*A intrat ÎNTR-UN imobil înalt. NU: A intrat în un imobil înalt.
*Se plimbă PRINTR-UN parc. NU: Se plimbă prin un parc.
*Privea DINTR-O mașină. NU: Privea din o maşină.
II. Prepozițiile DIN; PRIN; ÎN
Înaintea cuvintelor ALTA, ALTĂ, ALT, ALTUL, ALȚI(I), ALTE(LE) se folosesc, de regulă, prepoziţiile DIN, PRIN, ÎN, niciodată: dintre, printre, între.
*Mă interesează problema DIN ALTĂ perspectivă. NU: Mă interesează problema dintr-altă perspectivă .
*Face naveta dintr-o comună ÎN ALTA. NU: Face naveta dintr-o comună într-alta.
*Chestiunea devine ciudată DIN ALT punct de vedere. NU: Chestiunea devine ciudată dintr-alt punct de vedere
*Am să te anunț PRIN ALT coleg. NU: Am să te anunţ printr-alt coleg.
*A fost lovit de mașină pentru că se uita ÎN ALTĂ parte. NU: A fost lovit de maşină pentru că se uita într-altă parte.
Formele DINTRU, PRINTRU, ÎNTRU pot fi însoţite de substantive numai în cazul expresiilor cu iz arhaic, dar nu este indicată folosirea acestor forme dacă urmează un neologism.
*S-a organizat o festivitate ÎNTRU cinstirea ostaşilor neamului. NU: Trebuie să faci eforturi întru prosperitatea afacerii.
III. Prepoziţia „DINTRE” se foloseşte în enunţuri cu sens de reciprocitate, dacă urmează după un substantiv articulat cu articol hotărât.
*M-a fascinat totdeauna DISCUȚIA liberă DINTRE profesori. NU: M-a fascinat totdeauna discuţia liberă între profesori.
*CONFLICTUL DINTRE generații este o trăsătură a oricărei societăți. NU: Conflictul între generaţii este o trăsătură a oricărei societăţi.
*CERTURILE DINTRE colegi provoacă o atmosferă tensionată. NU: Certurile între colegi provoacă o atmosferă tensionată.
*Care este DISTANŢA DINTRE Ploieşti şi Braşov? NU: Care este distanţa între Ploieşti şi Braşov?
IV. Prepoziția „ÎNTRE”
Prepoziţia ÎNTRE se foloseşte în enunţuri cu sens de reciprocitate dacă urmează după substantive nearticulate.
*O CEARTĂ ÎNTRE colegi provoacă o atmosferă tensionată. NU: O ceartă dintre colegi provoacă o atmosferă tensionată.
*Ce DISTANŢĂ este ÎNTRE Ploieşti şi Braşov? NU: Ce distanţă este dintre Ploieşti şi Braşov?
V. Prepoziția „DINTRE”
Prepoziţia DINTRE, care are funcţia de a numi o parte dintr-un întreg, este adesea înlocuită în mod eronat cu prepoziţia DIN.
*Numai una DINTRE firmele de turism mi-a inspirat încredere. NU: Numai una din firmele de turism mi-a inspirat încredere.
*Unul DINTRE colegii mei lipseşte mereu de la chimie. NU: Unul din colegii mei lipsește mereu de la chimie.
CÂTEVA OPINII ALE UNOR LINGVIȘTI CELEBRI (Universitatea București):
Prof.dr.univ. Narcisa Forsăscu („Dificultăţi gramaticale ale limbii române”) este de părere că prepoziția „DIN” se construiește cu un substantiv la singular, iar prepoziția „DINTRE” se construiește cu un substantiv la plural: Forma corectă este: Cel mai prețios DINTRE OBIECTE este acesta. Este greșit să se spună: Cel mai prețios din obiecte este acesta.
Prof.dr.univ. Rodica Zafiu (revista „România literară”): „Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de «parte dintr-un întreg sau dintr-o mulţime» (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferenţiat: prin prepoziţia din dacă mulţimea de referinţă este desemnată de un singular cu sens colectiv («unul din grup») şi prin prepoziţia dintre dacă e vorba despe un substantiv la plural («unul dintre tineri»). Ar fi bine ca şi în cazul variaţiei din/ dintre să se înţeleagă faptul că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai raţional decât din – şi mai ales că nu este obligatoriu.”
PREPOZIŢIA DIN se folosește în precizarea PROCENTULUI, a numirii unei cantităţi exacte dintr-un întreg:
*3 la sută DIN elevi au căzut la examen. NU: 3% dintre elevi au căzut la examen.
*3 DINTRE elevii şcolii au media generală 10. NU: 3 din elevii școlii au media generală 10. („GRAMATICA LIMBII ROMÂNE (ACTUALIZATĂ)” – prof.Mariana Badea, p.218)
