George VigdorovitsSupraviețuim deasupra liniei de plutire
levităm deasupra morții colective.
Viețuim la limita absurdului
prinși în colivia unui timp proscris.
Excentrici la normalitate
avansăm într-o derivă fatală
de la axa divină a vieții.
Ciudata geometrie a disperării
are forme diabolice, indescriptibile,
precum norii radioactivi invizibili
din care picură esența finalului de lume.
Sufleorul destinului colectiv
s-a sufocat în cabina sa dosită,
spectacolul mut al extincției globale
continuă în regia destinului incert
după scenariul apocrif al haosului.
Ascuns în culise, Satana aplaudă frenetic
împreună cu directorul tragediei
și cenzorul cerurilor infinite.
Comisia de control a absolutului
a întocmit procesul verbal al existenței fără sens
și a amendat drastic excesul de speranță.
