neostenit şi fără de popas,
pasul mi-aş potrivi, ca pe un ceas,
pe albie de mare de-nţeles,
de dat mi-ar fi să mă strecor,
potecă să găsesc;
netulburat şi fără de-ndoială,
gândul s-ar ghemui în poală,
grăunte de nisip l-ar face miez,
de dat mi-ar fi să pot întreg să îl păstrez;
nemărginită şi fără de columnă
privirea-mi s-ar goli de-ntregul univers,
ca o clepsidră-n ceasul ei din urmă,
de dat mi-ar fi în ochii tăi să regăsesc
dorinţa pâlpâind cu flacără de vers
09.08.2021