Închide fereastra, iubite!
Cum scâncesc fulgii, căzând…
Lacrimi de îngeri-ngheţate
Scrijelesc cu unghiuţele prin aer,
Zdrăngăne-n sufletele de dor gemând.
Închide fereastra, iubite!
Nu lăsa iarna să ne vină-n ospăţ…
Ia-mă-n braţe să-mi fie soare!
Mi-e dor de-un dulce răsărit
De caldă, dulce primăvară.
Închide fereastra, iubite!
Imperiul alb nu ne-o cuprinde inimile!
Sorbeşte din ceaşca aburindă…
E-atâta alb. E-atâta scâncet afară!
Zi-mi, mai zi-mi dragă vorbă
Să-mi cânte de drag inima.
Închide fereastra, iubite,
Iarna să ne tot fie pe-afară.