2020 Codul spaimei atavice

2020 este pinul blestemat al măștii
codul ascunderii esenței,
al triumfului angoasei
asupra individului terifiat.
Teroriștii sufletului colectiv
aruncă bombele biologice
în centrele sensibile ale fricii.
2020 reprezintă triumful
încriptării spaimei atavice
ridicate la rangul de normă socială.

Arestul la domiciliu
izolarea aproape totală
ajutorul social de minimă subzistență
generalizarea statutului de salahor digital
lucrător prin home office
cu permis epidemiologic și id cod de bare
vor fi epocalele realizări ale postdemocrației postmoderniste
triumful post-ului adică a nihilului
asupra istoriei firești a umanității.

În mod legitim
mă veți întreba unde a rămas poezia:
poate e în urletul vegetal al copacilor
în tăcerea de granit a pietrelor
în aburul divin din lacrima oamenilor.
Probabil e dincolo de stereotipia fortata a disperarii
ori dincolo de orizontul metalic
care se-nchide ermetic ca o ecluză.

Cresc în noi țepii insuportabili ai sârmei ghimpate
și treptat ne resemnăm în țarcul existențial.
În această mascaradă suprarealistă
de vaccinuri, de chipuri, de camere video,
de microfoane, de senzori,
de retele de comunicație securizate, de informatori
eu doresc să ies doar liber în oraș
si sa beau o cafea pe o terasă
cu vedere spre paradis,
să dialoghez cu păsările
să admir curburile magnetice ale femeilor
să rezonez cu vibrația primordială din aer
să privesc copiii alergând după porumbei
și să înfrunt eternitatea prin simplitatea paradoxală a vieții.