Literatura de azi Annette Hess, „Casa germană”, Editura Humanitas fiction, 2020, traducere şi note de Daniela Ștefănescu, 376 pag.
Iarăşi luase foc undeva în timpul nopţii. A simţit imediat mirosul când a coborât, fără să‑şi pună paltonul, pe strada cufundată în liniştea duminicală şi acoperită cu un strat subţire de zăpadă. De data asta trebuie să fi fost foarte aproape de casa lor. Mirosul pătrunzător era foarte diferit de cel al pâclei obişnuite a iernii: cauciuc carbonizat, material ars, metal topit, dar şi piele şi păr pârlit. Căci unele mame îşi apărau de frig nou‑născuții cu o blană de oaie. Nu era prima oară când Eva se întreba cine ar putea să facă aşa ceva, cine o lua de un timp încoace noaptea prin curţile din spate şi intra în clădirile cu apartamente de închiriat, pentru a da foc cărucioarelor lăsate acolo în ganguri.
