M-am apucat de un nou roman. Un personaj numit Paul George Ionescu este alungat de la o petrecere de către șeful lui, pentru un motiv banal. A zis într-un cadru informal că tipa de la personal umilește angajații ministerului în care lucrau. Pleacă acasă, însă a doua zi este chemat de către șef, care nu era un om rău, dar nu suporta conflictele. Șeful îl trimite „să se limpezească la cap” în orașul său natal. În călătoria spre casă cu trenul, tânărul rememorează experiențe de viață semnificative care l-au adus în situația de a fi cum era, cu bune și cu rele. Astfel, își dă seama că viața lui a avut un sens și că fiecare lucru pe care l-a trăit a produs mai târziu un efect. Mai mult, el este cel care îl ajută pe inginerul Eugeniu Iordăchescu (salvatorul de biserici) să descopere cine stătea în calea lui pentru a-l împiedica să reconstruiască a noua biserică, pe un loc cu mărăcini, ce nu a putut fi salvată în anii 1980, astfel, deși ar fi fost posibilă salvarea ei, iar la peste două decenii, nu mai e posibilă reconstrucția ei pentru că alte interese se opun. Dat fiind faptul că este o carte care solicită un efort de documentare consistent, dublată cu încă pe atâta ficțiune și mai ales o migală a realizării desfășurării unor fapte și a limbajului, cred că îmi va lua ceva timp.
Apropo de limbajul literar. Sunt fascinat de limbajul lui Călinescu, din Scrinul negru, pe care o citesc zilele acestea. Îmi vine să fac întocmai ca profesorul Nicolae Manolescu și să pastișez (domnia sa făcând-o cu stilul lui Călinescu, pe când era copil) după cum mărturisește în minunata carte Convorbiri cu Nicolae Manolescu, în dialogul cu Daniel Cristea-Enache. Tocmai am făcut o recenzie pentru Luceafărul de dimineață, cărții respective, citite cu câteva luni în urmă, apărută în 2017, la editura Cartea Românească.
Emisiunile cu DCE, de la DC News, merg înainte. Sâmbăta aceasta vom ajunge la emisiunea cu numărul 4, după ce i-am „discutat” pe Tudor Arghezi, Marin Preda și Nichita Stănescu. Urmează Liviu Rebreanu. Să vedem ce va ieși. Eu sunt optimist. Ideea lui Daniel Cristea-Enache de a realiza o emisiune de cultură pe un site de știri a fost una foarte bună.
În politică? Ce să se întâmple…PNL vrea să dea jos „avocata” poporului, PSD se preface că vrea să dea jos guvernul. Nimeni nu vrea să ia guvernarea cu așa puțin timp înainte de alegeri, drept pentru care se cam mimează. Nu știu ce calcule își fac cei din politică, dar cazurile de Covid s-au înmulțit. În SUA, John Bolton, fostul consilier al lui Trump, a publicat o carte foarte compromițătoare la adresa acestuia. Să vedem ce va ieși. Administrația Trump a încercat să oprească publicarea și distribuirea cărții, întrucât ar divulga secrete de stat, dar in the democracy country judecătorul federal a decis că ea poate fi publicată. Sunt curios de efecte. Oricum nu s-a mai vorbit atât de des despre o carte. Aviz celor care vor să scrie literatură. O carte poate deveni puternică nu numai dacă divulgi secrete despre Trump, ci și dacă divulgi în ea formule, stiluri, idei și forme de limbaj care au fost până la cartea ta secrete sau chiar inexistente pentru alți scriitori. Exagerez, o carte de literatură nu va stârni atâta vâlvă într-un stat democratic, dar o carte despre tendințe dictatoriale probabil că va genera ceva atenție. Să vedem, să vedem, rămâne să vedem, să citim…